Detalii tulburătoare despre abuzurile sexuale ale fostului episcop de Huşi: „sărutări cu limba, sex oral, pipăirea...“

Detalii tulburătoare despre abuzurile sexuale ale fostului episcop de Huşi: „sărutări cu limba, sex oral, pipăirea...“

Corneliu Bârlădeanu (stânga) şi Sebastian Jitaru (dreapta)

Detalii despre abuzurile fostului înalt ierarh Corneliu Bârlădeanu au ieşit la iveală după motivarea arestării dispuse de instanţa de fond.

UPDATE Magistraţii Instanţei Supreme au decis anularea măsurii arestului preventiv pentru fostul episcop al Huşilor, Cornel Onilă (numele de mirean), în dosarul în care este acuzat de săvârşirea infracţiunii de viol. Dacă faţă de fostul episcop, nu a fost luată nicio măsură preventivă, în cazul fostului arhimandrit, Sebastian Jitaru, Curtea Supremă a dispus luarea măsurii controlului Judiciar pentru 60 de zile. Jitaru, însă, se află în prezent încarcerat în Penitenciarul Vaslui, unde execută condamnarea de 3 ani şi 6 luni,  dispusă în dosarul de şantaj în anul 2019.
 

Ştire iniţială: În motivarea Curţii de Apel Iaşi ies la iveală detalii despre abuzurile la care erau supuşi elevii seminarişti de către episcopul Corneliu. Judecătorii menţionează că în acest caz sunt indicii temeinice care arată că fostul ierarh de la Huşi a comis abuzurile. Potrivit anchetatorilor, abuzurile sexuale aveau loc în Palatul Episcopal, acolo unde locuia Corneliu Bârlădeanu, şi în chiliile Episcopiei Huşilor, în cazul arhimandritului Sebastian Jitaru.

„În acest caz sunt îndeplinite în totalitate condiţiile pentru a putea lua măsura arestării preventive. Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că, din actele şi lucrările dosarului, rezultă probe şi indicii temeinice că inculpaţii ar fi săvârşit faptele reţinute în sarcina lor, aşa cum au fost prezentate în referatul cu propunerea de arestare preventivă. Este conturată o suspiciune rezonabilă, în sensul că inculpaţii s-ar face vinovaţi de săvârşirea următoarelor fapte de natură penală. În perioada februarie – mai 2017, inculpatul Onilă Cornel (Bârlădeanu – n.r.), în calitate de profesor, ar fi supus, prin constrângere psihică, unor acte de natură sexuală, respectiv sărutări cu limba, mângâieri în zona organelor genitale, dezbrăcarea acestuia şi sărutarea corpului, pipăirea, precum şi gesturile de a-i lua mâna şi de a i-o plimba pe organele sexuale ale inculpatului pe partea vătămată, minor la acea dată. În perioada 19 – 23 mai 2017, acelaşi inculpat (Bârlădeanu – n.r.) ar fi avut iniţiative de a-i face sex oral persoanei vătămate, iniţiative finalizate cu un astfel de act consumat, fapte comise prin constrângere psihică”, motivează judecătorii.

Elevi obligaţi de arhimandrit să facă sex cu episcopul şi să-l filmeze pe ascuns

Potrivit anchetatorilor, Jitaru, care în sfera bisericească locală era considerat mâna dreaptă a lui Corneliu Bârlădeanu, era şi el abuzator. Mai mult, pentru a obţine probe cu care să îl şantajeze pe episcop, îi determina pe elevi să filmeze pe ascuns momentele în care se desfăşurau actele sexuale.

„În luna februarie 2017, inculpatul Jitaru Cristi Sebastian ar fi comis prin constrângere psihică acte sexuale asupra persoanei vătămate, respectiv mângâierea în zona organelor genitale, dezbrăcarea acestuia şi sărutarea lui pe corp, pipăirea sa, supunerea sa în final, profitând de lipsa de reacţie, pe fondul fricii, la efectuarea unui act sexual oral finalizat. În baza unei rezoluţiuni infracţionale unice, în perioada februarie – sfârşitul lunii mai 2017, inculpatul Jitaru Cristi Sebastian ar fi exercitat constrângeri psihice constante, prin ameninţare cu diverse consecinţe, pe persoana vătămată, pentru a o determina să suporte agresiunile sexuale la care era supusă de către inculpatul Onilă, cu scopul de a obţine un material video, pe care plănuia să îl folosească împotriva celui din urmă. În perioada 26 iunie 2015 – vara anului 2016, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, inculpatul Jitaru ar fi săvârşit prin constrângere acte sexuale orale asupra unei alte persoane vătămate, minoră la acel moment”, se menţionează în hotărârea Curţii de Apel Iaşi.

În opinia instanţei, pentru stabilirea caracterului rezonabil al suspiciunii au fost avute în vedere toate probele administrate în cursul urmăririi penale, la care s-a făcut referire în propunerea de arestare preventivă, esenţiale fiind declaraţiile victimelor presupuselor infracţiuni, în lipsa unor martori oculari.

”Din punctul de vedere al judecătorului de drepturi şi libertăţi, aceste declaraţii prezintă detalii care conferă veridicitate. Evenimentele expuse se încadrează în realitatea prezentată de martorii audiaţi în cauză. Aprecierile generale şi prezentarea relaţiei dintre co-inculpaţi, expuse în debutul referatului cu propunerea de arestare preventivă, exced acuzaţiilor ce fac obiectul cauzei, însă acestea sunt importante, pentru că oferă contextul în care ar fi fost săvârşite infracţiunile ce li se impută celor doi, poziţiile pe care aceşti inculpaţi le aveau în cadrul Seminarului Teologic şi al Episcopiei Huşilor, dar conturează şi elemente ce ţin de personalitatea inculpaţilor, din perspectiva implicării lor în diferite situaţii necorespunzătoare, raportate la statutul pe care îl aveau. În privinţa acuzaţiilor aduse inculpatului Jitaru, probele conturează suspiciunea rezonabilă că ar fi comis faptele imputate”, se mai arată în motivarea magistraţilor ieşeni.

Eliberarea preoţilor condamnaţi pentru şantajarea episcopului

Între timp, la  Vaslui, s-a decis  eliberarea condiţionată a unuia dintre cei trei clerici condamnaţi pentru şantajarea fostului episcop de Huşi. Primul preot pentru care judecătorii au dispus eliberarea condiţionată este Gheorghe Damian, fostul preot de caritate de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui.  

”Admite cererea condamnatului Damian Gheorghe şi propunerea formulată de Comisia pentru liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Vaslui privind liberarea condiţionată a condamnatului Damian Gheorghe. În temeiul art. 587 alin. 1 Cod procedură penală, dispune liberarea condiţionată a condamnatului , anterior executării integrale a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 136/2018 a Tribunalului Vaslui, mandat de executare nr. 197/2019. În baza art.100 alin.6 Cod penal, intervalul cuprins între data liberării condiţionate şi data împlinirii duratei pedepsei, constituie termen de supraveghere pentru condamnat. Pune în vedere condamnatului dispoziţiile art. 100 alin.5 Cod penal referitoare la conduita sa viitoare şi consecinţele la care se expune, dacă va mai comite infracţiuni”, se menţionează în hotărârea pronunţată pe 4 iunie de Judecătoria Vaslui.

Decizia instanţei nu este definitivă, procurorii DNA contestând-o deja încă de ieri. O hotărârea definitivă urmează a fi pronunţată de Tribunalul Vaslui după judecarea contestaţiei formulate de DNA. Tot în cursul acestei luni, judecătorii urmează să soluţioneze şi propunerea privind eliberarea condiţionată a celui de-al doilea preot condamnat, Răzvan Bumbu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: