De ce au moldovenii „stuchit la furcă“ şi „îi taie pi şăle“. Expresii moldoveneşti pe care românii din alte zone nu le înţeleg
0Dulcele grai moldovenesc, atât de bine pus în valoare de opera povestitorului Ion Creangă, e plin de cuvinte şi expresii care fac deliciul cititorului. Opera scriitorului rămâne cea mai la îndemână expresie pentru a ilustra frumuseţea limbajului moldovenesc şi felul hâtru al moldoveanului de a ironiza anumite situaţii, de a ridiculiza personaje şi de a exprima sentimente.
Dezvoltarea limbii române în diverse comunităţi închise a dus la apariţia regionalismelor şi acesta este motivul pentru care aceste cuvinte sunt uneori de neînţeles de către vorbitorii din celelalte regiuni ale ţării.
Particularităţi fonetice şi lexicale au ajuns frecvent sursa unor bancuri care ironizează moldovenii, însă specialiştii spun că limba lată a moldovenilor este cea mai curată din punct de vedere gramatical. Expresiile exprimate cu atâta măiestrie de Ion Creangă în ”Amintiri din copilărie” mai pot fi întâlnite şi astăzi în satele din zona Moldovei.
”Adevărul” vă propune astăzi zece expresii moldoveneşti, selectate de etnograful Dan Ravaru, pe care ai toate şansele să nu le înţelegi dacă nu eşti din zonă.
A avea stuchit la furcă - a vorbi mult, a vorbi fără întrerupere
Originea expresiei vine de la torsul lânei, pentru care este nevoie de fus şi furcă. Firul de lână se trage cu trei degete din fuior, iar când lâna se trage degetele se scuipă pentru a se răsuci firul mai repede. De la viteza cu care se scuipă degetele şi se toarce a căpătat sens şi expresia ”a avea stuchit la furcă”
O chicat o perjă/cherjă-n glod
Expresia este una de referinţă pentru moldovenii care îşi iubesc graiul şi a ajuns a fi folosită pentru a arăta că nu i-au uitat originile. Expresia s-ar traduce prin ”nu este mare lucru”. Perja sau cherja la moldoveni înseamnă prună, iar glodul este noroi.
A te tăia pi şăli - expresia se ”traduce” prin a avea dureri de spate şi încă mai este folosită în satele Moldovei de persoanele în vârstă.
A da din gură ca o meliţă - este sinonimă a vorbi mult şi fără rost
Mai multe chiei de cârlan decât o oaie bătrână - Mai multe piei de oaie tânără decât o oaie bătrână (Mai degrabă mai mulţi tineri decât un singur bătrân)
Şi cu curechiu uns şi cu slănina-n pod nu se poate - Ori una, ori alta (curechi - varză)
Botezat în zeamă de curechi - a fi arogant
Polobocul gol hodorogeşte mai tare - Butoiul gol face zgomot mult
A te linge mâţele - A-ţi fi frig
Bun de hanţă - Guraliv
Pe lângă expresiile devenite zicale, cele mai frecvente regionalisme folosite de moldoveni sunt: păpuşoi (porumb), mâţă (pisică), poloboc (butoi din lemn), perje (prune), harbuz (pepene verde), zămos (pepene galben), chişleag (lapte acru), curechi (varză), barabule (cartofi) , chiatră (piatră, bolovan), huşte (tărâţe fermentate din care se face borş), colţuni (ciorapi împletiţi din lână), ogheal (plapumă), huidiţă (uliţă).
Mai puteţi citi:
De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu? Cum au apărut în limbajul oltenesc celebrele „făcui”, „văzui” sau „dădui” - explicaţia specialiştilor
Se încarcă comentariile...
