De ce cască oamenii. Gestul reflex care revigoreză creierul şi ne ajută să fim mai alerţi

De ce cască oamenii. Gestul reflex care revigoreză creierul şi ne ajută să fim mai alerţi

Foto: Shutterstock.com

Căscatul este un gest reflex, asociat de regulă stărilor de oboseală, de plictiseală sau de somnolenţă. Studiile ştiinţifice realizate de-a lungul anilor au arătat că, de fapt, căscatul are ca rol principal scăderea temperaturii creierului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Studiul cauzelor căscatului a început cu foarte mult timp în urmă, Hipocrate fiind cel care a emis primele opinii referitoare la acest reflex. El credea că oamenii cască în special pentru a elibera aerul încărcat cu toxine, observând că fenomenul apare în special după episoadele febrile. La începutul secolului al XIX-lea, studiile realizate indicau faptul că reflexul de a căsca ar fi un răspuns la nivelul crescut de dioxid de carbon din sânge, atunci când corpul are nevoie de un aport de oxigen, care ar justifica inspiraţia profundă, sau de eliminarea dioxidului de carbon, printr-o expiraţie puternică.

Ulterior însă, experimentele realizate au demonstrat că mediile cu un nivel scăzut de dioxid de carbon sau administrarea de oxigen subiecţilor nu influenţează nevoia de a căsca.

Cele mai recente studii de specialitate au arătat că rolul căscatului este mai degrabă termo-reglator. În acest context, corpul expus oboselii, unui efort susţinut sau suprasolicitării, temperatura corpului creşte şi atunci inspiraţia puternică, respectiv expiraţia, determină răcirea creierului şi reglarea temperaturii. Căscatul poate avea şi un rol de relaxare a muşchilor feţei şi ai limbii, respectiv de a menţine organismul în starea de alertă.

Atunci când căscatul are loc mai mult de o dată pe minut şi se succede rapid, avem de-a face cu căscatul excesiv, ale cărui cauze sunt de natură medicală.

„Căscatul poate fi o reacţie normală sau una care să demonstreze o afecţiune patologică. Este normală atunci când suntem obosiţi, plictisiţi, epuizaţi sau stresaţi. Căscatul intervine adesea după epuizare şi este caracterizat de o inspiraţie profundă şi o expiraţie similară, uneori însoţită de o imixtiune laringiană zgomotoasă, plus o întindere a muşchilor şi un oftat”, a explicat medicul Tudor Ciuhodaru.

Curiozităţi despre căscat

Fiinţele umane încep să caşte încă din stadiul de embrioni. Primul căscat apare, potrivit studiilor ştiinţifice, după 11 săptămâni de la concepere.

Căscatul nu este o caracteristică exclusiv umană. Şi peştii, animalele sau păsările cască. Singura diferenţă este că fenomenul contagios se manifestă doar la oameni şi cimpanzei.

Căscatul durează în medie 6 secunde. În acest timp, inima bate mai puternic pentru a susţine procesul de respiraţie.  

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările