Curtea Supremă a decis: gazele de şist sunt de interes naţional. Interpretarea legii împărţise judecătorii vasluieni în două tabere, în urma protestelor antişist
0La jumatate de an, dupa ce compania Chevron s-a retras din România, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reglementează controversele legate de problematica gazelor de sist.
În Monitorul Oficial al României din 21 august a fost publicata hotărârea Curţii Supreme prin care gazele de sist sunt incluse în categoria "resurselor de petrol" ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.
”Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.903/89/2013, şi, în consecinţă, stabileşte că: Dispoziţiile art. 1 din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că gazele de şist se includ în categoria "resurselor de petrol" ce fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.”, se arată în hotărârea pronunţată pe 29 iunie de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Judecatorii Curtii Supreme au fost solicitati sa reglementeze chestiunea de drept de magistratii Curtii de Apel Bacau care judeca, în recurs, două dosare care au ca obiect anularea hotărârilor pronunţate de două consilii locale din judeţul Vaslui (Consiliul Local Pungesti şi Consiliul Local Alexandru Vlahuţă) au interzis explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul respectivelor comune, iar hotărârile au fost validate de Tribunalul Vaslui care a respins acţiunile Prefecturii care solicitase instanţei anularea lor.
Nu mai puţin de 15 consilii locale din judeţul Vaslui au decis în 2013 interzicerea pe teritoriul comunelor explorarea şi exploatarea gazelor de şist, după ce compania americană Chevron a obţinut avize pentru explorarea gazelor de şist în mai multe zone ale judeţului Vaslui.
O singur instanţă, decizii diferite
Toate hotărâririle date de cele 15 consilii locale au fost atacate în instanţă de Prefectura Vaslui. Tribunalul Vaslui a dat câştig de cauză, în noiembrie 2013, la judecata pe fond, unui număr de trei consilii locale, respectiv Alexandru Vlahuţă, Şuletea şi Pogana, care au interzis explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor. Magistraţii vasluieni au considerat astfel legale hotărârile consiliilor locale pe motiv că resursele minerale "gaze de şist" nu au fost declarate de interes naţional în Legea Petrolului.
"Deşi Prefectura a învederat faptul că doar statul este singurul care poate avea în proprietate resursele, instanţa reţine că aceste resurse la care se face referire, respectiv gazele de şist, încă nu au fost identificate pe teritoriul comunei, nu se cunosc suprafeţele de teren care ar avea în subsolul lor aceste zăcăminte, şi nici nu au fost declarate de interes naţional, aşa cum se prevede în Legea 213/1998, pentru ca singurul care poate dispune de ele să fie statul", se arată în motivarea instanţei de judecată.
În alte zece procese similare judecate de un alt complet din cadrul Tribunalului Vaslui, Prefectura Vaslui a câştigat în faţa consiliilor locale, hotărârile fiind considerate ilegale, judecătorul apreciind că statul poate decide asupra bogăţiilor subsolului şi nu autorităţile locale.
FOTO: În zona Pungeşti s-au înregistrat cele mi ample proteste ale militanţilor antişist
Înainte de a acţiona în instanţă consiliile locale, Prefectura Vaslui a explicat autorităţilor că zăcămintele din subsolul României sunt proprietate publică a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra bogăţiilor subsolului.
"Potrivit Constituţiei României şi prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu al unităţilor administrativ-teritoriale. În aceste condiţii, prin adoptarea hotărârilor respective, de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, consiliile locale şi-au depăşit atribuţiile, având în vedere că acestea au putere de a hotărî exclusiv cu privire la bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local", se arăta în motivarea Prefecturii Vaslui.
Recursurile suspendate, în aşteptarea deciziei Curţii Supreme
În cele trei procese pierdute, Prefectura Vaslui a formulat recurs, dosarele fiind înaintate Curţii de Apel Iaşi, de unde ulterior au fost strămutate la Curtea de Apel Iaşi, respectiv cea din Suceava. Toate cele trei procese au fost suspendate, magistraţii aşteptând ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să reglementeze chestiunea de drept ivită, ca urmare a faptului că noţiunea de gaze de şist nu s-a regăsit în legislaţia românească.
Magistraţii Curţii Supreme au reţinut în motivarea hotărârii că ”gazele de şist - chiar nedefinite şi nereglementate ca atare prin Legea nr. 238/2004 şi prin Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare - întrunesc caracteristicile gazelor naturale chiar dacă nu sunt expres enumerate de art. 1 alin. (3) din Legea nr. 238/2004 şi pot fi încadrate în noţiunea de "petrol" astfel cum aceasta este definită prin art. 1 alin. (2) din Legea nr. 238/2004, întrucât aceste gaze prezintă o anumită compoziţie fizico- chimică (amestec de hidrocarburi naturale) şi o anumită stare de agregare (starea gazoasă) şi sunt localizate şi acumulate în scoarţa terestră. Astfel, Înalta Curte reţine că resursele neconvenţionale de gaze naturale de şist intră în categoria mai largă a "resurselor de petrol" ale României, care, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 238/2004, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.”
Chevron s-a retras
Compania Chevron a anunţat, în luna februarie, că renunţă la explorarea gazelor de şist din România, la mai puţin de o lună după ce a renunţat şi la explorarea din Polonia.
Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România (foto sus), în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri. Compania americană deţinea alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania mai obţinuse anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.
După ce Chevron a obţinut, în octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente, forţe de ordine impresionante fiind mobilizate în zona Siliştea Pungeşti, care a fost declarată zonă de siguranţă publică până în noiembrie 2014. Jandarmii care au intervenit în zonă au fost acuzaţi de protestatari de abuzuri.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Sătenii din Pungeşti se plâng că sunt legitimaţi de jandarmi când ies din case
ANTIŞISTUL Cum se infiltrează Biserica, pe şest, la protestele anti-şist
Aleşii din Pungeşti au votat interzicerea exploatării gazelor de şist şi organizarea unui referendum. Viceprimar: „Nu cred că hotărârea va fi considerată legală“
VIDEO Au sosit primele utilaje ale Chevron la Vaslui. Locuitorii din Pungeşti au format un lanţ uman în semn de protest la adresa americanilor
Intrigile din spatele „revoluţiei” de la Pungeşti. Primarul din comună, dispărut fără urmă. Elevii şi profesorii au primit interdicţie de a participa la revoltă
Cine şi cum a transformat vizita vasluienilor la exploatarea Chevron din Polonia într-o şuşanea mioritică
Se încarcă comentariile...
