Cum trebuie să abordeze elevii proba de limba română a Bacalaureatului pentru a obţine o notă cât mai mare. Sfaturi preţioase oferite de un profesor

Cum trebuie să abordeze elevii proba de limba română a Bacalaureatului pentru a obţine o notă cât mai mare. Sfaturi preţioase oferite de un profesor

Preferată sau, dimpotrivă, considerată o probă de coşmar, Limba şi literatura română nu ar trebui să-i pună în dificultate pe elevii care vor susţine Bacalaureatul, dacă, pe lângă studiuL constant, vor ţine cont de anumite rigori.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prima sesiune a Bacalaureatului va începe săptămâna viitoare, cu proba de Limba şi literatura română. Bogdan Cristea, unul dintre cei mai populari profesori în rândul elevilor, le oferă o serie de sfaturi privind rezolvarea subiectului la limba şi literatura română atât pentru Real, cât şi pentru Uman. Le redăm, integral, mai jos:

Trebuie să ştiţi că se punctează fiecare formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

Răspunsurile trebuie să fie la obiect, fără a divaga de la cerinţa exerciţiului. Sensul din text al unei expresii sau secvenţe trebuie să fie explicat contextual, nu în sensul lui general.

De asemenea, când se cere viziunea scriitorului asupra unei problematici se reciteşte cu atenţie textul şi se sintetizează în ce constă aceasta. Singura cerinţa care vă cere să valorificaţi răspunsul cu un citat este exerciţiul trei, în restul, dragii mei elevi, relaxare totală, aveţi grijă la înţelegerea textului şi a cerinţelor. Ţineţi cont de sensul cuvintelor: menţionarea, precizarea, justificarea răspunsului cu o secvenţă, explicarea şi prezentarea. În ceea ce priveşte exerciţiul 5, aveţi grijă la respectarea precizării numărului de cuvinte, la corectitudinea exprimării, la ortografie şi la punctuaţie.

Recomand ca răspunsurile date să nu se bazeze numai pe reproducerea ad litteram a cuvintelor autorului respectiv, ci să comentaţi cu propriile cuvinte ce a vrut să comunice acesta. Este un tip de Bacalaureat care urmăreşte în primul rând înţelegerea corectă şi adecvată a textului.

În cazul textului argumentativ, dragii mei elevi, trebuie să nu uitaţi utilizarea corectă a conectorilor în argumentare. E recomandabil să se întocmească un plan al textului argumentativ în care să se precizeze ipoteza (cu cele două argumente aduse pe scurt), argumentele detaliate şi concluzia (pe ciornă, vă rog, faceţi schema).

Unul dintre argumente trebuie susţinut şi valorificat cu exemplu din text. Cel de-al doilea argument poate fi şi din cultura generală sau din experienţa culturală.

Sfaturi pentru Subiectul al II-lea: repetaţi curentele literare, genurile literare, perspectiva narativă, mijloace de caracterizare a personajului, trăsăturile de caracter, rolul modurilor de expunere (dialogul), explicarea figurilor de stil şi identificarea lor, identificarea motivelor literare, rolul indicaţiilor scenice şi perspectiva narativă. Valorificaţi textele, îmbinaţi teoria literară cu exemple din text.

La Subiectul al III-lea ar fi bine să se realizeze o introducere în epoca şi în curentul respectiv, reliefându-se importanţa scriitorului şi ce aduce acesta nou în literatura epocii contemporane lui. Fără prea multe detalii, nu interesează pe nimeni viaţa autorului, ci o scurtă introducere.

La particularităţi ale unui text epic, liric sau dramatic, e indicat să se prezinte două trăsături care fac posibilă încadrarea operei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice-2p; numirea a două trăsături ale perioadei, curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate 2p. ; evidenţierea celor două trăsături, prin valorificarea textului 2p. De asemenea, comentarea a două secvenţe relevante pentru tema operei, aici, veţi primi 6p. , pentru precizarea temei, 2p. iar pentru comentarea adecvată, 4p. Nu în ultimul rând, câte 3p. pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj semnificative pentru opera studiată. Analiza fiecărui element ales, justificând relevanţa acestuia pentru specie.

În ceea ce priveşte particularităţile unui personaj, relaţia dintre două personaje, aveţi grijă, dragii mei, să aveţi o introducere, prezentarea autorului şi a operei, încadrarea acesteia în curentul literar adecvat, desigur, schematic; prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului/personajelor ales din textul narativ/dramatic studiat; evidenţierea unei trăsături a personajului/a personajelor prin două episoade/citate/secvenţe comentate; prezentarea a două scene de unde reiese relaţia celor două personaje; prezentarea a două elemente de compoziţie (vă recomand caracterizarea directă şi indirectă şi titlul sau ce credeţi voi, dar modalităţile de caracterizare sunt esenţiale pentru acest tip de eseu).

Dragii mei elevi, pentru conţinutul eseului veţi primi 18 puncte. Nu uitaţi de: redactare-12p. :

-existenţa părţilor componente-introducere, cuprins, încheiere-1p.

-logica înlănţuirii ideilor-1p.

-abilităţi de analiză şi de argumentare-3p.

-utilizarea limbii literare-2p.

-ortografia-2p.

-punctuaţia-2p.

-aşezarea în pagină, lizibilitatea-1p.

Ca să primiţi punctajul pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările