Cum a eşuat proiectul „E-guvernare“ la Vaslui. Consiliul Judeţean, obligat să restituie guvernului o sumă uriaşă

Staţie de plată într-o instituţie publică din Alba, acolo unde proiectul informatizării a reuşit

Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui a fost obligat să restituie Ministerului Comunicaţiilor bani primiţi pentru implementarea proiectului privind informatizarea 15 primării din judeţ.

În decembrie 2013, CJ Vaslui a încheiat un contract de finanţare cu Ministerul Comunicaţiilor ce a avut ca obiect „Implementarea unei soluţii E-Guvernare la nivelul judeţului Vaslui pentru eficientizarea serviciilor publice în sprijinul cetăţenilor şi mediului de afaceri”. Fiind lider de proiect, CJ Vaslui a încheiat un acord de parteneriat cu alte 15 unităţi administrative din judeţ (14 comune şi municipiul Bârlad).

Proiectul avea ca ca obiectiv principal creşterea performanţei actului administrativ prin eficientizarea activităţilor interne, a calităţii serviciilor publice on-line aduse cetăţeanului cu ajutorul unui sistem informatic integrat implementat la nivelul instituţiilor publice partenere, care să gestioneze Registrul Agricol în format electronic şi să realizeze un management intern performant.

În vara anului 2017, echipa de control din cadrul Ministerului Comunicaţiilor a efectuat o serie de verificări la Vaslui, urmare a unor suspiciuni de neregulă. În urma verificărilor a rezultat faptul că migrarea datelor nu a fost finalizată în noua aplicaţie implementată prin proiect, iar aplicaţia nu era utilizată de toate unităţile administrativ - teritoriale partenere la momentul vizitei, din cauza nepopulării cu date a aplicaţiei, aşa cum a fost prevăzut în cererea de finanţare.

Neregulile constatate de Ministerul Comunicaţiilor

„Migrarea datelor din vechile aplicaţii nu a fost finalizată, fiind migrate parţial date în modulul registrul agricol (la unitatea administrativ - teritorială Bârlad nu s-a migrat nici un modul)”, s-a menţionat în raportul de control.

Pe cale de consecinţă CJ Vaslui a fost obligat să restituie 175.000 lei, reprezentând 50% din valoarea facturii platită de CJ Vaslui firmei (SC Romsys SRL) care s-a ocupat de implementarea proiectului.

CJ Vaslui a contestat în instanţă sancţiunea, invocând că aplicarea corecţiei s-a făcut cu nerespectarea principiului proporţionalităţii. Curtea de Apel Iaşi a dat câştig de cauză Ministerului Comunicaţiilor, instanţa apreciind că suma stabilită cu titlul de creanţă bugetară a fost calculată în mod corect.

În motivarea hotărârii, instanţa ieşeană arată că prin bugetul aferent contractului au fost finanţate cheltuieli pentru achiziţionarea de aplicaţii informatice, pentru realizarea cărora este necesară parcurgerea următoarelor etape: analiza cerinţelor, proiectare, implementare şi testare.
Pentru etapa „Implementare” a fost prevăzută suma de 1.039.500,00 lei, în Calendarul activităţilor, la detalierea activităţii 5 , Implementare aplicaţie software, subactivitatea 5.3.3, fiind menţionată activitatea Migrare date.
Practic, activitatea de implementare conţine 4 activităţi, dintre care două sunt aferente activităţii de migrare a datelor: 1. preluarea datelor puse la dispoziţie de către primăriile din unităţile administrativ – teritoriale partenere pe proiect, aferente aplicaţiilor şi programelor informatice existente; 2. migrarea datelor în sistemul informatic integrat.

Decizia instanţei: CJ Vaslui, bun de plată

În condiţiile în care două din cele patru activităţi corespunzătoare activităţii de implementare a proiectului nu erau finalizate la data efectuării verificării , nefiind preluate şi migrate toate datele existente la primăriile din unităţile administrativ – teritoriale partenere pe proiect , Ministerul Comunicaţiilor a stabilit autoritatea competentă că a existat o neregulă pentru care CJ Vaslui datorează  174.624,24 lei, din care 144.414,25 lei - 82,70% (fonduri UE) şi 30.209,99 lei -17,30% (bugetul de stat).  

Judecătorii Curţii de Apel Iaşi au arătat în motivarea hotărârii că măsura luată de Ministerul Comunicaţiilor, constând în restituirea cheltuielilor neeligibile, reprezintă o măsură adecvată şi necesară deoarece beneficiarul nu a respectat obligaţia contractuală de a justifica folosirea sumelor ce au fost ”alocate pentru activităţi le nerealizate”.

”Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi beneficiarii au obligaţia ca, în activitatea lor, să respect e principiil e bunei gestiuni financiare , ceea ce înseamnă că nu poate fi aprob ată şi efectuată o cheltuială suportată din bugetul Uniunii Europene fără temei juridic. Prin urmare, în cazul în care costurile declarate de beneficiar nu sunt eligibile întrucât două dintre activităţile specifice etapei de implementare a proiectului nu a u fost realizate, autoritatea competentă nu are altă opţiune decât să procedeze la recuperarea sumelor de bani în limita valorilor nejustificate, din moment ce nu este autorizată să plătească decât sumele legal justificate”, se menţionează în hotărârea Curţii de Apel Iaşi.

Consiliul Judeţean Vaslui a contestat decizia instanţei ieşene, dosarul fiind înaintat Curţii Supreme pentru judecarea căii de atac. De menţionat că prin ordinele de plată nr. 2794/20.12.2017 şi nr. 2795/20.12.2017, CJ Vaslui a achitat integral Ministerului Comunicaţiilor creanţa bugetară în sumă totală de 175.314 lei.