Cum a ajuns sub copitele vacilor o fabuloasă descoperire paleontologică

Cum a ajuns sub copitele vacilor o fabuloasă descoperire paleontologică

Specialişti din trei judeţe au făcut descoperirile de la Ghergheşti FOTO vremeanoua

Fragmentele osoase ale unui exemplar de elefant preistoric, scoase la lumină de o echipă de cercetători în localitatea vasluiană Ghergheşti, au fost călcate în picioare de o turmă de vaci. Specialiştii spun că e cea mai mare descoperire din ultimii 120 de ani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Descoperirea care a aprins imaginaţia şi a stârnit intersul celor mai mari paleontologi români a fost pusă în pericol de un copil care, din curiozitate ori neştiinţă, a mânat turma de vaci chiar pe locul unde specialişti din trei judeţe au identificat noi fragmente osoase ale exemplarului de Deinotherium, specia Deinotherium giganteum.

În cursul săptămânii trecute, pe 13 august, echipa de cercetători care continua cercetările pe situl paleontologic Ghergheşti, judeţul Vaslui, a avut un şoc. La prima oră a zilei au găsit locul cercetărilor vandalizat. A fost smulsă pânza de sac pusă peste fragmentele osoase găsite cu o zi înainte, fosile ce au fost vopsite cu o substanţă specială de întărire. Parte din pânza respectivă lipsea, oasele fosile erau împrăştiate, şi primul gând al cercetătorilor a fost acela că munca le-a fost distrusă intenţionat.

„Toată lumea a fost supărată pe moment, dar oasele călcate de turma de vaci pot fi reconstituite. Pierderile au fost mai mici decât părea la prima vedere. Copilul care mâna turma nu şi-a dat seama, cel mai probabil, care e importanţa descoperirii făcute”, a explicat, pentru „Adevărul”, drd. Laurenţiu Ursachi, coordonatorul şantierului paleontologic de la Ghergheşti.

Sub pânza de sac se afla un omoplat al elefantului preistoric al cărui craniu (fragmente din mandibulă, dentiţie, fildeş, dar şi oase ale corpului) a fost descoperit în urmă cu aproape două luni. Alte oase fosile care au aparţinut aceluiaşi exemplar au fost distruse cu mult înainte de a fi descoperite de paleontologi. Se presupune că o bună parte a scheletului s-ar afla chiar sub şoseaua care trece prin zonă, fiind îngropate sub asfalt încă din anul 1965, când a fost construit drumul. Astfel se explică de ce parte din oasele fosilizate se aflau la distanţă de zeci de metri unele de altele. Calitatea oaselor este scăzută, spun specialiştii, condiţiile de fosilizare nefiind propice.

Drd. Laurenţiu Ursachi (foto jos) şi fragment din maxilarul elefantului presitoric descoperit la Ghergheşti FOTO Sabina Ghiorghe



„În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere”, a precizat Loredana David, responsabil mass-media în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui.

„Cimitirul” mamuţilor din estul României

Cercetările de la Ghergheşti s-au desfăşurat în două etape. În prima fază, în iunie-iulie, la punctul numit Dealul Bisericii, au fost descoperite majoritatea fragmentelor oasoase ale elefantului preistoric. A doua etapă a cercetărilor a început în a doua decadă a lunii august, în urma unei finanţări acordate de Consiliul Judeţean Vaslui, în valoare de 15.000 lei. Echipa de cercetare de la Ghergheşti a fost alcătuită iniţial din prof.dr. Bogdan Răţoi şi şapte studenţi de la Facultatea de istorie şi arheologie Iaşi. La a doua etapă s-a alătura şi prof. univ. Dr. Vlad Codrea, de la Universitatea „Babeş Bolyai” Cluj, considerat o somitate în domeniul paleontologiei. Coordonatorul lcurărilor este drd. Laurenţiu Ursachi, muzeograf la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.

"Descoperirea este fabuloasă, şi numele îi spune – animalul înfricoşător, dar el nu era aşa înfricoşător, era doar mare, avea peste patru metri înălţime. Este bine că s-a găsit acest animal, mai ales că deja în judeţul Vaslui a fost descoperit acum 120 de ani, un alt schelet de Deinotherium gigant, care a devenit emblema Muzeului Antipa din Bucureşti”, a spus prof. dr. Vlad Codrea.

Şantierul deschis în cursul acestei luni (Dealul Chiriga), aflat pe celălalt versant al dealului la distanţă de aproximativ 2000 de metri în linie dreaptă, au fost găsite oase fosile ale altor animale preistorice. Respectiv, fragmente ale unui rinocer fosil sau ale unui cal tridactil (cu trei degete), dar şi coarne ale unei antilope.

„Am lăsat acolo foarte mult material paleontologic pe care nu l-am putut extrage. Rezultatele sunt foarte bune atât din prisma descoperirilor făcute, cât şi din punct de vedere al implicării instituţiei muzeale pentru pregătirea studenţilor. Nu am fi reuşit să facem toate astea dacă nu am fi primit sprijinul Consiliului Judeţean şi al autorităţilor locale din Ghergheşti”, a completat drd. Ursachi.

Emblema Muzeului Antipa

Dezgroparea elefantului preistoric şi celelalte fragmente fosile ale animalelor exotice care populau zona în umră cu peste opt milioane de ani, reprezintă pentru specialişti o adevărată mină de aur. Descoperirile de la Ghergheşti sunt considerate a fi cele mai importante din ultimii 120 de ani, după cea de la Mînzaţi, tot din judeţul Vaslui. În 1891, geologul Grigoriu Ştefănescu care a scos la lumină resturile fosile ale unui exemplar de  Deinotherium Gigantissimum, mamut expus în prezent la Muzeul “Grigore Antipa” Bucureşti, o emblem a muzeului. La acea vreme, mai exista un singur schelet intact de elefant preistoric, în Germania, dar din altă specie (Deinotherium Giganteum). Primul articol despre elefantul descoperit la mânzaţi a fost tipărit în 1892 şi în acelaşi an a fost transportat la Bucureşti, a fost restaurat de un specialist din Belgia, apoi a fost inclus în circuit.

Citeşte şi:

FOTO Descoperire fabuloasă la Vaslui. Scheletul unui elefant preistoric, scos la lumină după şapte milioane de ani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările