Cum aflau străbunicile noastre, fără ecograf, care era sexul copilului din burtică. Ce făceau ca să nu aibă copii „mucoşi” ori pruncii să fie feriţi de rele
0
Naşterea unui copil, în toate culturile şi tradiţiile populare, a avut şi are un rol esenţial. În tradiţia populară românească, în lipsa medicinei moderne, femeile aduceau pe lume prunci vioi şi sănătoşi păstrând cu sfineţenie o sumedenie de superstiţii
Multe dintre superstiţiile populare legate de maternitate şi naştere s-au păstrat şi în zilele noastre. Încă din cele mai vechi timpuri se credea că femeilor însărcinate trebuie să li se facă toate poftele. În anumite zone ale ţării, în urmă cu mai bine de 100 de ani, se credea, de exemplu, că gravida nu trebuie să mânânce anumite fructe ca să poarte copilul în burtă timp de nouă luni. Ori să se credea că femeia însărcinată care va mânca carne de ţap, miel, gânsac, curcan, cocoş etc va naşte fată.
Cele mai multe mituri şi superstiţii populare româneşti privind naşterea se găsesc în volumul “Credinţe şi superstiţii ale poporului român”, carte publicată de Artur Gorovei în 1915. Anterior publicării acestei cărţi, în 1892, a apărut un studiu etnografic complet “Naşterea la români”, realizat de A. Fl. Marian. În satele româneşti s-au păstrat o bună parte din aceste supertiţii chiar şi supă 100 de ani, altele au fost adaptate noilor vremuri.
Cele mai ciudate superstiţii:
* Femeia care vrea să rămână grea şi nu poate, taie capetele buricului de la purceii pe care i-a avut o scroafă pentru prima dată, îi fierbe în apă apoi bea zeama şi îşi va împlini dorinţa (Bucovina)
* Să nu mănânce peşti şi melci femeia gravidă pentru că va face copii băloşi şi mucoşi
* Gravida să nu se ducă la muncă cu sapa pe umăr că va face copilul ghebos
* Femeia care n-are prunci şi îşi doreşte, atunci trebuie ca la Bobotează, când sfinţeşte preotul apa, să fie prima care ia apă sfinţită şi să facă pogace (turtă din mălai sau făină de grâu cu jumări, coaptă în cuptor) şi să o mănânce cu bărbatul
* Să nu treacă nimeni prin faţa femeii “povărate”, căci pe cealaltă lume o va purta în spate
* Femeia gravidă care pofteşte ceva de la un necunoscut şi acela nu-i dă, va face mare păcat
* La cine se uită femeia gravidă mai cu drag, cu acela o să semene copilul
* Femeia care se visează încinsă e semn că a rămas însărcinată
* În Bucovina se credea că femeia care mănâncă întinsă în pat va rămâne grea
* Femeia stearpă trebuie să bea sirop de trandafir alb, liliac alb sau rujă
* Ca să nască uşor, femeia trebuie să bea ceai de potbal care a ieşit primul primăvara (Vâlcea)
* Legătura cu broaşte pisate pusă pe pântece e bună de facere (naştere) uşoară
* Femeia care nu mănâncă carne de porc în zilele de Crăciun, nici de Paşti, va naşte uşor
“Să bea boaşele unui iepure şi matca (placenta) unei iepuroaice, pisate mărunt şi ţinute nouă zile în rachiu la căldură. După a noua zi, bărbatul bea sămânţa de iepure, iar nevasta cea de iepuroaică, Studiu etnografic Naşterea la români, S. Fl. Marian
* Femeia însărcinată să nu descalţe pe nimeni, altfel nu poate naşte până când acela pe care l-a descălţat nu-i va da să bea apă din opinci sau cizmă
* Gravida să nu treacă niciodată peste funie altfel va naşte copilul cu buricul încurcat pe după gât
* În afară de moaşă nu trebuie să ştie nimeni când naşte o femeie pentru că va avea atâte ore de travaliu câţi oameni ştiu că a intrat în chinuriule facerii
* Să nu ridici tonul la femeia însărcinată, căci copilul se va naşte fricos
* Femeia însărcinată să nu poarte floare la brâu că va face copilul cu semn
* Femeia grea să nu-şi înoade pletele că va face copiulul cu limba împiedicată
* Să nu sufle în cuptorul cu pâine că va face copil cu limba prinsă
* Să nu lovească un câine cu piciorul că va naşte copil cu păr pe corp
* Să nu fure fructe şi să le pună la sân pentru că pruncul va purta semne pe corp în forma fructului furat
* Să fure o măslină din băcănie, astfel copilul născut va avea o aluniţă ca o măslină. Dacă gravida pune o floare la ureche, copilul va avea o şuviţă de păr mai deschis
“În Moldova, unele femei care sunt în pericol de a pierde (n.r. sarcina), caută degrabă cruce de nucă şi sămânţă de castraveţi, le râşnesc sau pisează binişor la un loc, le amestecă cu rachiu, vin, apă, adecă cu ce le vine mai degrabă la îndemână apoi le beu. Atele ard bumbi de suman de orişice culoare, pun scrumul ce se face dintr-înşii în apă, şi apă de aceea beu la trei răstimpuri. Şi altele, având coadă de păun strânsă, o usucă, o râşnesc bine, şi apoi, amestecând-o cu apă, iarăşi o beu”, Studiu etnografic Naşterea la români, S. Fl. Marian
* Când gravida se duce la apă, să scurgă bine cofele ca să aibă copilul boaşele mari (Tecuci)
* Buricul copilului uscat şi pisat îl pune la macerat în rachiu şi îl bea mama. Aşa o să mai aibă parte de copii mulţi şi o să aibă drag de toţi
* Copilul care abia începe să vorbească şi zice mai întâi “tata”, va mai avea curând un frăţior, iar de va spune prima dată “mama”, va avea o surioară
* Buricul uscat, după ce cade de la copil, se înveleşte într-o cârpă şi se îndeasă în podelele casei dacă vor ca următorul copil să iasă băiat. De vor să mai aibă o fată, buricul şi ascunde într-o crăpătură a casei
* Ca să nască fată, femea gravidă nu trebuie să mănânce carne de viţel sau bou, ţap, berbec, răţoi, cocoş, curcan etc
* În luna a noua de sarcină să nu mănânce ceapă nici ouă, ca să aibă copilul vederea bună
* După ce naşte o femie, se bate un canaf de lână roţie deasupra uşii şi se pun în leagăn două ace ca să nu se deoache copilul
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
