Crimele în serie nerezolvate de 16 ani: patru femei ucise la autostop. „Nu există crimă perfectă, ci poliţişti neputincioşi“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Locul unde a fost  găsită ultima victimă
Locul unde a fost  găsită ultima victimă

Patru femei au fost ucise şi abandonate în pădurile din judeţul Vaslui, între anii 2000 şi 2004, după ce au fost luate la ocazie, fără ca autorul/autorii crimelor să fie descoperit. După 16 ani, anchetatorii din Vaslui încearcă o nouă ipoteză care răstoarnă situaţia cunoscută până acum: avem doi criminali şi nu unul, iar identitatea uneia dintre victime nu este certă.

Ziarul ”Adevărul” continuă astăzi campania ”România infractorilor necunoscuţi”, cu unul dintre cele mai complexe dosare de omor aflat în evidenţele Poliţiei Române având ştampila ”Autor Necunoscut”.

Patru crime odioase trase aproape la indigo, patru femei tinere ucise şi niciun vinovat. ”Cazul autostopistelor”, aşa cum a fost denumit dosarul crimelor în serie petrecute la începutul anilor 2000 în judeţul Vaslui, rămâne, cel puţin deocamdată, cel mai mare eşec investigativ al Poliţiei vasluiene. 

Marcela Tomozei (29 ani), Maria Bîru (46 ani), Safta Ciubotaru (30 ani) şi Mioara Anuţa Manea (29 ani) sunt victimele în dreptul cărora apare „autor necunoscut“. Primele trei femei au fost ucise în anul 2000, după ce au urcat în maşini de ocazie în zona Fabricii de Rulmenţi Bârlad. Mioarei Manea i-a fost curmată viaţa patru ani mai târziu, tot după după ce a făcut autostopul, însă, de această dată, la ieşirea din municipiul Vaslui.

Prima femeie identificată, nu şi prima ucisă, a fost Marcela Tomozei. Avea 29 de ani şi era soţia preotului din comuna vasluiană Creţeşti. Asistentă medicală la spitalul din Huşi şi mamă a doi copii mici, Marcela Tomozei a fost descoperită pe 13 octombrie 2000, într-o pădure de lângă Bârlad. Preoteasa îşi însoţise soţul la Tecuci pentru a cumpăra un autoturism şi apoi a plecat singură spre oraşul Vaslui cu o ocazie. Femeia a fost strangulată cu propria eşarfă, iar bijuteriile din aur purtate şi banii din geantă nu au mai fost găsite asupra sa. 

În decembrie 2000, în timp ce poliţiştii vasluieni încercau să dea de urma criminalului preotesei, în mijlocul pădurii Mitoc, la zece kilometri de localitatea Costeşti, au fost găsite cadavrele altor două femei. Trupurile le erau descompuse, scheletizate, fiind găsite la aproximativ 500 de metri unul de altul.
Una dintre victime a fost identificată, după haine, ca fiind Maria Bîru, din satul Răchitoasa, Bacău. Avea 46 de ani şi doi copii, pe care îi creştea singură. Pe 28 august 2000, Maria a plecat spre Vaslui, la o soră, pentru a-şi cumpăra medicamente mai ieftine. A ales să ajungă la Vaslui cu autostopul. Raportat la data dispariţiei, Maria Bîru este prima dintre cele patru femei ucise. Nu a existat niciun martor care să o fi văzut pe femeie pe traseul Bacău - Vaslui. Nici în cazul ei nu au mai fost găsite bunuri sau banii. 

Cealaltă victimă. descoperită în apropiere de Maria Bîru, a fost Safta Ciubotaru. Tânăra de 30 de ani locuia în apropiere de Bârlad şi avea doi copii. Femeia lucrase ca sezonier în Turcia şi reuşise să adune ceva economii. Pe 10 octombrie 2000, a plecat din Bârlad la Vaslui pentru a scoate de la bancă 1.500 de dolari. A ales tot o maşină de ocazie. Nici în acest caz nu au au mai fost găsite bunurile victimei.

În cazul celor două cadavre scheletizate, medicii legişti nu au putut stabili cauza morţii, identificarea victimelor făcându-se după haine şi în urma anunţurilor de dispariţie făcute de familii.

A patra crimă ”la ocazie” a declanşat cod roşu în Vaslui

La patru ani, după ce anchetatorii s-au resemnat că nu reuşesc să dea de urma criminalului celor trei femei ucise, o altă femeie este găsită moartă după ce a fost luată la ocazie.

mioara anuta manea

Mioara Anuţa Manea avea 29 de ani, iar pe 20 mai, seara intenţiona să ajungă la părinţii ei, din Şişcani, a doua zi fiind ziua de nume a mamei sale. Cadavrul a fost descoperit pe 27 mai într-o pădure  din cantonul silvic Tătărăni, în apropiere de Huşi, de un văcar. Femeia desfigurată în zona feţei a fost sugrumată cu o singură mână.

După descoperirea cadavrului Anuţei Manea, în judeţul Vaslui s-a intrat în alertă maximă, gândindu-se că ”criminalul în serie atacă din nou”. Tot personalul Inspectoratului de Poliţie, toţi procurorii, toţi medicii legişti au fost mobilizaţi. A fost alertat şi Inspectoratul General al Poliţiei Române care a trimis o echipă la Vaslui. Poliţiştii din Vaslui nu s-au apropiat de locul faptei, aşteptând echipa de la Bucureşti, pentru a nu altera eventualele probe. Întreaga mobilizare a fost, însă, fără succes. De-a lungul anilor, „dosarul autostopistelor“ a trecut prin mâinile mai multor procurorori: Vasile Şelaru, Ovidiu Berinde, iar în prezent Alice Ruja.

”Nu există crimă perfectă, ci poliţişti neputincioşi”

Părerile anchetatorilor au fost împărţite în cazul celor patru crime, fiind criminalişti care susţineau ipoteza că au de-a face cu un singur criminal în serie, dar şi voci care au afirmat că sunt doi criminali.
Fostul şef al Serviciului de Investigaţii Criminale Vaslui, comisarul-şef Constantin Bărbieru, care a coordonat cercetările poliţiştilor în acest caz până în 2007, când a ieşit la pensie, era convins că este un singur autor.

”Nu există crimă perfectă, ci poliţişti neputincioşi. Nu au fost posibilităţile noastre de aşa manieră încât să combatem. În astfel de cazuri, dacă în primele luni nu găseşti autorul, şansele să-l prinzi scad cu 30-40%”, declara comisarul-şef  Constantin Bărbieru.

Descoperirea târzie a cadavrelor, lipsa probelor materiale, posibilităţile reduse de investigare de la acea dată au contribuit, spun anchetatorii, la îngreunarea anchetei. După moartea procurorului Ovidiu Berinde, care cataloga acest dosar drept cel mai mare regret al carierei sale, dosarul a ajuns la procurorul Alice Ruja, care a dispus reluarea cercetărilor şi efectuarea unor expertize în cauză.

Paradoxal, toate probele culese de la faţa locului în cazul celor patru crime (haine, încălţăminte etc) au dispărut şi nimeni nu mai ştie nimic de existenţa lor. 

Ipoteza confirmată de experţi: ”Nu avem un criminal, ci doi”

În urma expertizei dispuse de procurorul Ruja, specialiştii în analiză comportamentală au stabilit că avem de-a face în acest caz cu doi criminali, nu unul. În plus, Alice Ruja (foto jos), are dubii în privinţa identităţii uneia dintre victime, motiv pentru care s-a dispus prelevarea de probe ADN de la fiul victimei, pentru a se stabili dacă identitatea victimei corespunde. 

ruja

”Cei de la Analiză Comportmentală au făcut profilul criminalului şi au stabilit că ar putea fi acelaşi autor în cazul omorului cu victima Tomozei şi cele două schelete găsite în păudere, însă nu ar fi acelaşi autor în cazul victimei Anuţa Manea. După reluarea anchetei, am dubii că fragmentele osoase identificată ca fiind Biru Maria ar aparţine acestei persoane, astfel că am dispus o expertiză ADN. Medicii legişti au stabilit că fragmentele osoase atribuite victimei Biru Maria ar aparţine unei persoane cu vâstă cuprinsă între 20 – 25 de ani, ori Biru Maria avea 46 de ani. Potrivit medicilor legişti oasele respective ar fi putut aparţine unei femei de peste 45 de ani, dosar dacă suferea de o anumită afecţiune, de care Biru Maria, potrivit rudelor, nu a suferit”, a explicat procurorul Alice Ruja.

Pe lângă diferenţa de vârstă a oaselor, Maria Biru ieşea din tiparului celorlalte victime. Era mult mai în vârstă şi corpolentă. În plus fiul ei la identificare a observat că din maxilarul arătat spre identificare nu lipsea nicio măsea, ori el ştia că mama sa fusese la stomatolog unde i s-a făcut o extracţie dentară.
Procurorul Alice Ruja este convinsă că avem de-a face cu doi criminali, unul care a acţionat în scop de tâlhărie, tuturor celor trei victime ucise în anul 2000 au le-au lipsit banii şi bijuteriile, în timp ce în cazul victimei din 2004, criminalul a acţionat în scop sexual. Cea de-a patra victimă a fost descoperită aproape dezbrăcată, iar bunurile şi bijuteriile nu îi lipseau.

În cazul celor trei femei ucise în anul 2000, anchetatorii ne asigură că, în urma reluării cercetărilor, au stabilit un principal suspect şi există şanse ca acesta să fie dovedit. Misiunea este însă dificilă. 
”Trecerea timpului afectează memoria persoanelor. Este dificil să-şi mai amintească detalii” , afirmă procurorul de caz.

Alice Ruja este singurul procuror criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui. Pe lângă dosarul autostopistelor are în lucru alte de 57 de dosare de mare violenţă.

Vă mai recomandăm: 

Drama victimei dintr-un dosar cu autor necunoscut: „Este doliul vieţii ei“. Cum pot ajunge victimele să-şi facă singure dreptate dacă autorităţile nu acţionează

Inspectorii care vor să întoarcă Poliţia Română în vremea Miliţiei. Topul şefilor înverşunaţi împotriva comunicării

Şeful Serviciului Criminalistic Timiş, Remus Scrob: „Visul meu este să se poată ridica particule din aerul expirat“

„Crima perfectă este o balivernă! Nu întotdeauna s-a făcut cercetarea corect“. Vicepreşedintele Societăţii Române de Criminalistică şi autorii necunoscuţi

Cazuri înfiorătoare rămase foarte mulţi ani cu „autor necunoscut“ şi apoi rezolvate. Cum au fost prinşi criminalii

România celor 600.000 de dosare penale cu autor necunoscut. „În Poliţie, încă se mai lucrează cu maşina de scris. Agenţii îşi aduc şi hârtie de acasă”

Cum îi încurajează românii pe infractori. „Dacă ar fi o temă relevantă pentru societate, ea ar fi exploatată şi politic”

Ce şanse sunt să fie prins acum un criminal din anii 90. Cum s-au schimbat tehnicile de investigare în dosare cu autor necunoscut

Miniştrii de ruşine ai Afacerilor Interne. Lista guvernanţilor care au condus Poliţia Română spre haosul a 600.000 de dosare nerezolvate

Născuţi asasini: ce se ascunde în mintea celor care comit crime şi jafuri în serie. Explicaţiile psihologilor pentru infractorii „din plăcere“


Marile erori judiciare din România. Cazuri teribile cu oameni arestaţi, condamnaţi şi torturaţi ca să recunoască crime şi jafuri pe care nu le-au făcut

Vladimir Beliş, preşedintele Societăţii de Medicină Legală, explică rolul testelor ADN în Criminalistică. Cazuri celebre de omor rezolvate în România

Şefii care au necinstit Poliţia Română. Lista interminabilă a ofiţerilor cu grad înalt prinşi cu legături păcătoase

VIDEO „Asistăm la o acaparare a conducerii Poliţiei de către corupţi şi incompetenţi“. Mărturii exclusive din sistemul MAI

CAMPANIE „Adevărul” - România infractorilor necunoscuţi: 600.000 de dosare de crime, violuri şi furturi, ascunse în sertarele Sistemului

Poliţia Iaşi, ruşinea României la dosare cu autor necunoscut: locul I la violuri, furturi, tâlhării şi înşelăciuni. Cazuri terifiante: „Mi-au rupt mandibula în două locuri”

Ce spun cititorii „Adevărul“ despre ţara infractorilor invizibili. „Nepăsarea, complicitatea, lipsa de profesionalism fac din România un rai al infractorilor“

Cum a ajuns Ardealul „să bată“ Moldova la crime nesoluţionate. CAMPANIE „Adevărul“ - România infractorilor necunoscuţi

Paradoxul de pe harta infracţionalităţii româneşti. Vrancea este judeţul în care nicio crimă nu rămâne nepedepsită

Inconştienţii din Poliţie care nu ţin nici măcar evidenţa dosarelor cu autori necunoscuţi. Cazul Vâlcea: nimeni nu mai notează nimic informatizat din 2009

Vaslui



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite