Cazul criminalului în serie care a ucis patru femei luate la ocazie, unul dintre marile eşecuri ale Poliţiei şi Procuraturii
0Patru femei au fost ucise şi abandonate în pădurile din judeţul Vaslui, între anii 2000 şi 2004, fără ca autorul crimelor să fie descoperit până în prezent. Toate cele patru victime au fost omorâte după ce au urcat în maşini „la ocazie“.
Dosarul „autostopistelor de la Vaslui“, aşa cum este cunoscut opiniei publice, este unul dintre cele mai complexe dosare de omor cu ”Autor Necunoscut” (AN), dar şi unul dintre cele mai mari eşecuri investigative ale Poliţiei Române şi ale Procuraturii.
Patru crime, aproape trase la indigo, au fost investigate fără succes de cinci procurori şi zeci de poliţişti din Vaslui. Posibilităţile investigative limitate la vremea producerii faptelor, completate de anumite scăpări ale anchetatorilor în cercetările iniţiale, la care se adaugă cei 19 ani care au trecut de la comiterea primelor trei crime, fac aproape imposibilă misiunea de a mai găsi vreodată criminalul. Sau criminalii.
O parte dintre anchetatorii care s-au perindat la acest dosar au mers pe ipoteza unui singur criminal. Alţii în schimb sunt convinşi că au fost doi autori diferiţi care au acţionat în condiţii aparent similare.
Maria Bîru (46 ani), Safta Ciubotaru (30 ani), Marcela Tomozei (29 ani) şi Mioara Anuţa Manea (29 ani) sunt cele patru femei care au fost ucise după ce au urcat în maşini de ocazie. Cadavrele celor patru femei au fost abandonate în zone greu accesibile în păduri din judeţul Vaslui, unde doar un cunoscător al locurilor putea ajunge.
Prima victimă identificată, nu şi prima ucisă, a fost Marcela Tomozei. Avea 29 de ani şi era soţia preotului din comuna vasluiană Creţeşti. Asistentă medicală la spitalul din Huşi şi mamă a doi copii mici, Marcela Tomozei a fost descoperită pe 13 octombrie 2000, într-o lizieră de lângă Bârlad. Preoteasa îşi însoţise soţul la Tecuci pentru a cumpăra un autoturism şi apoi a plecat singură spre oraşul Vaslui cu o ocazie. Lideră de sindicat la spital, preoteasa urma să participe la o acţiune de protest a anhajaţilor din sistemul sanitar. Femeia a fost strangulată cu propria eşarfă, iar bijuteriile din aur purtate şi banii din geantă nu au mai fost găsite asupra sa. Moartea Marcelei Tomozei a fost şoc pentru comunitatea locală. Apropiaţii Marcelei au povestit că înainte de a fi ucisă, acesta fusese urmărită obsesiv de un coşmar. Visa capete de morţi, iar soţul preot a îndemnat-o să postească câteva zile pentru a alunga gândurile rele.
Abandondate în mijlocul pădurii
În decembrie 2000, în timp ce poliţiştii vasluieni încercau să dea de urma criminalului preotesei, în mijlocul pădurii Mitoc, la zece kilometri de localitatea Costeşti, au fost găsite cadavrele altor două femei. Trupurile le erau descompuse, scheletizate, cel mai probabil sfâşiate de animale sălbatice. Având în vedere că osemintele celor două femei au fost găsite în apropiere, anchetatorii sunt convinşi că în cazul în cazul celor două femei este în mod clar vorba de unul şi acelaşi criminal.
Una dintre victime a fost identificată, după haine, ca fiind Maria Bîru, din satul Răchitoasa, Bacău. Avea 46 de ani şi doi copii, pe care îi creştea singură. Pe 28 august 2000, Maria a plecat spre Vaslui, la o soră, pentru a-şi cumpăra medicamente mai ieftine. A ales să ajungă la Vaslui cu autostopul. Nu a existat niciun martor care să o fi văzut pe femeie pe traseul Bacău - Vaslui, însă se preconizează că a urcat din zona fabricii de rulmenţi din Bârlad. Nici în cazul ei nu au mai fost găsite bunuri sau banii.
Cealaltă victimă descoperită în apropiere de Maria Bîru a fost Safta Ciubotaru. Femeia de 30 de ani locuia în apropiere de Bârlad şi avea doi copii. Lucrase în Turcia, unde adunase ceva economii, iar pe 10 octombrie 2000, a plecat din Bârlad la Vaslui pentru a scoate de la bancă 1.500 de dolari. Şi ea a ales să meargă tot o maşină de ocazie. Nici în acest caz nu au au mai fost găsite bunurile victimei. Membrii familiei au recunoscut-o pe Safta după haine şi după dantură.
În cazul celor două cadavre scheletizate, medicii legişti nu au putut stabili cauza morţii, identificarea victimelor făcându-se după haine şi în urma anunţurilor de dispariţie făcute de familii. La patru ani, după ce anchetatorii din Vaslui au început să se resemneze, nereuşind să dea de urma criminalului în serie, o altă femeie a fost găsită moartă după ce a fost luată la ocazie.
Ultima crimă la ocazie, în 2004
Mioara Anuţa Manea avea 29 de ani şi locuia în Moara Grecilor, o suburbie a municipiului Vaslui. Pe 20 mai 2004, femeia a plecat de acasă spre satul Şişcani, unde locuiau părinţii ei, a doua zi fiind ziua de nume a mamei sale. Ultima dată, Anuţa a fost văzută în timp ce aştepta o maşină de ocazie în zona Petrom la ieşirea din municipiul Vaslui. A doua zi, văzând că femeia nu a mai ajuns la destinaţie, familia a anunţat Poliţia.
Pe 27 mai 2004, într-o pădure din cantonul silvic Tătărăni, în apropiere de Huşi, un văcar avea să descopere cadavrul Mioarei Anuţa Manea. Femeia era desfigurată la faţă şi parţial dezbrăcată. Medicii legişti au stabilit că a fost sugrumată cu o singură mână, în plus criminalul i-a aplicat o lovitură puternică în zona feţei, fracturându-i nasul. Deşi s-a suspectat şi o agresiune sexuală, aceasta nu a fost confirmată. Cel mai probabil, hainele femeii au căzut în timp ce era târâtă de criminal. Tot personalul Inspectoratului de Poliţie, toţi procurorii, toţi medicii legişti au fost mobilizaţi, fiind alertat şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, care a trimis o echipă la Vaslui. Poliţiştii din Vaslui nu s-au apropiat de locul faptei, aşteptând echipa de la Bucureşti, pentru a nu altera eventualele probe. Întreaga mobilizare a fost, însă, fără succes, criminalul nefiind prins.
Fostul şef al Serviciului de Investigaţii Criminale Vaslui, comisarul-şef Constantin Bărbieru, cel care a coordonat cercetările poliţiştilor în acest caz până în 2007, când a ieşit la pensie, este unul dintre anchetatorii care era convins că în cazul celor patru crime a fost un singur autor. Bărbieru a declarat de-a lungul anilor că nu crede în ideea de ”crimă perfectă” ci de o neputinţă de poliţiştilor. ” Nu au fost posibilităţile noastre de aşa manieră încât să combatem”, declara comisarul-şef Constantin Bărbieru.
După 19 ani, audierile martorilor tot mai dificile
Ultimii doi procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul (PT) Vaslui care au avut în mâini ”dosarul autostopistelor” au fost Ovidiu Berinde şi Alice Ruja, aceasta din urmă coordonează şi în prezent ancheta. Amândoi au mers pe ipoteza a doi autori: unul care le-a ucis pe cele trei femei care au urcat la ocazie în zona fabricii de rulmenţi Bârlad şi altul care a omorât-o pe Mioara Anuţa Manea.
Ovidiu Berinde, între timp, trecut în nefiinţă, cataloga acest dosar ca fiind un rebut al carierei sale. Lipsa timpului pentru a cerceta în detaliu cele trei crime a fost una dintre cauze. Alice Ruja este singurul procuror criminalist din cadrul PT Vaslui, care instrumentează majoritatea dosarelor de mare violenţă. Deşi au trecut 19 ani de la primele crime, Ruja crede că autorul/ii încă mai pot fi prinşi. Misiunea este însă extrem dificilă. Trecerea timpului a afectat memoria persoanelor care au intrat în contact în ultimele zile de viaţă cu victimele, acestea nereuşind să-şi mai amintească detalii care, dacă ar fi fost descoperite la timp, ar fi fost de ajutor în ecuaţia anchetei.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
