Care sunt cele mai importante fenomene astronomice ale anului 2019

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Muzeograful Ciprian Vîntdevară, coordonatorul Serviciului de Astronomie al Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad a publicat lista celor mai importante fenomene astronomice ale anului 2019. Primul fenomen vizibil a fost noaptea trecută, când  s-a atins maximul curentului de meteori Quadrantide.

Iubitorii de cer înstelat vor avea ocazia şi în acest an să urmărească fenomene astronomice deosebite ce vor fi vizibile şi pe teritoriul ţării noastre. Muzeograful Ciprian Vintdevară a grupat aceste evenimente în trei categorii: fenomene astronomice vizibile pe glob, fenomene astronomice vizibile din ţara noastră şi a treia categorie se referă la acele fenomene astronomice cu un impact mai mare în rândul celor pasionaţi de astronomie.

Fenomene astronomice pe glob (nu sunt vizibile din România) 

Eclipsa parţială de Soare din 6 ianuarie 2019 - Eclipsa este vizibilă din estul Asiei, nordul Oceanului Pacific.

Eclipsa totală de Soare din 2 iulie 2019 - Eclipsa va fi vizibilă din sudul Oceanului Pacific, America de Sud.

Eclipsa inelară de Soare din 26 decembrie 2019 - Eclipsa va fi vizibilă din sudul Asiei, Oceanul Indian, Indonezia şi nordul Australiei

Fenomene astronomice vizibile din România

Eclipsa totală de Lună din 21 ianuarie 2019 - Eclipsa va fi vizibilă din America de Nord, America de Sud, Oceanul Atlantic şi Europa. Din România eclipsa va fi vizibilă spre dimineaţă, Luna va apune în eclipsă parţială. Momentul maxim al eclipsei este la ora 7:12.

Eclipsa parţială de Lună din 16 iulie 2019 - Eclipsa va fi vizibilă din America de Sud, Europa, Africa, Asia şi Australia, magnitudinea maximă a eclipsei este de 0.657 (65.7%). Din România eclipsa se va observa în întregime, faza maximă va fi la ora 0:30 (17 iulie).

Tranzitul lui Mercur din 11 noiembrie 2019 - Tranzitul va fi vizibil din America de Nord, America de Sud, Oceanul Atlantic, Europa, Africa, vestul Asiei şi Antarctica. Din România tranzitul se va observa la finalul zilei, Soarele apune chiar în preajma maximului.

Alte fenomene astronomice vizibile în anul 2019 

06 ianuarie – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa);

22 ianuarie – Planetele Venus şi Jupiter în conjuncţie (dimineaţa);

20 martie – Echinocţiul de primăvară;

22 – 23 aprilie – Maximul curentului de meteori Liride (ZHR = 20);

06 - 07 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaride (ZHR = 60);

10 iunie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

21 iunie – Solstiţiul de vară;

09 iulie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaride (ZHR = 20);

12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseide (ZHR = 60 – 100);

09 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă;

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionide (ZHR = 20);

27 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea);

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonide (ZHR = 15);

24 noiembrie – Planetele Venus şi Jupier în conjuncţie (seara);

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminide (ZHR = 120);

22 decembrie – Solstiţiul de iarnă.

Pe parcursul anului 2019, Planetariul şi Observatorul Astronomic al Muzeului „Vasile Pârvan” va organiza cu prilejul celor mai importante fenomene şi evenimente astronomice o serie de activităţi cu publicul, cu scopul de promova astronomia.

Cum a ajuns Bârladul pe harta astronomiei mondiale

Astronom autodidact, muzeograful Ciprian Vîntdevară a uimit lumea internaţională a astronomiei cu o descoperire făcută într-o noapte de februarie 2015. După mulţi ani de studiu individual, pe 10 februarie 2015, Ciprian Vîntdevară a descoperit într-o altă galaxie o explozie solară cauzată de fuziunea a două stele ce se caracterizează printr-o culoare roşie distinctă: nova roşie luminoasă dintr-o galaxie apropiată - Messier 101 (Pinwheel Galaxy), situată la aproximativ 21 milioane de ani lumină, pe teritoriul constelaţiei Ursa Mare.

Descoperirea a fost raportată imediat la Biroul Central de Telegrame Astronomice (CBAT), o posibilă supernovă cu magnitudinea 16.5 în galaxia M 101. Trei zile mai târziu, pe 13 februarie, astronomul neozeelandez Stu Parker a utilizat un telescop din Spania şi a confirmat că într-adevăr există un nou obiect în galaxia M 101. Ulterior s-a constatat că noua descoperire nu este o supernovă, şi o perioadă de timp natura acestui obiect a fost incertă. Au apărut mai multe publicaţii pe forumurile internaţionale de astronomie, printre care şi în revista italiană de astronomie "Coelum".

Vaslui



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite