Baronii şi interlopii se înghesuie să scape de interceptările din dosare. Primarul amorez Nichita, temuţii Corduneni şi Frunzăverde dau buzna peste magistraţi
0Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) prin care interceptările realizate de SRI pentru organele de anchetă au fost declarate neconstituţionale produce deja primele efecte în instanţele din ţară. Pe lângă oameni de afaceri şi interlopi, printre primii care au anunţat că le vor solicita magistraţilor să le fie scoase interceptările din materialul probator sunt avocaţii baronilor Gheorghe Nichita şi Sorin Frunzăverde.
Neconstituţionalitatea articolului ce permitea SRI să realizeze interceptări pentru organele de anchetă este o adevărată gură de oxigen pentru persoanele inculpate în dosarele de corupţie din întreaga ţară.
La Iaşi, cei mai mulţi dintre avocaţii care reprezintă clienţi în dosare ce au ataşate interceptări realizate de SRI au înaintat sau urmează să înainteze cereri către instanţe prin care să ceară înlăturarea acestora din materialul probator.
Într-un dosar de trafic de influenţă în care inculpaţi sunt trei persoane apropiate lumii interlope din oraş, avocatul unuia dintre acuzaţi spune că a solicitat deja instanţei să înlăture interceptările de la dosar.
„Ne aşteptăm ca instanţele să ţină cont de prevederea expresă că aceste hotărâri sunt obligatorii de îndată pentru instanţa de judecată. Probabil, ca şi consecinţă, vor urma foarte multe restituiri de cauze la Parchet sau achitări. Probele, în speţă cele ale DNA, sunt făcute în special pe înregistrari audio-video, ambientale şi denunţuri. Aceste probe vor fi îndepărtate”, a precizat Alex Bernic, apărătorul lui Gheorghe Corduneanu, unul dintre inculpaţii din acest dosar.
Alături de Tiberiu Cristodorescu şi de Gheorghe Clapon, Corduneanu este acuzat că ar fi solicitat de la o persoană condamnată pentru trafic de persoane 40.000 de euro pentru a o scăpa pe aceasta de puşcărie.
Şi apărătorii primarului-suspendat al Iaşului, Gheorghe Nichita, judecat la Iaşi în dosarul spionării fostei sale amante, au precizat că vor invoca excepţia de neconstituţionalitate. În timpul judecării în cameră preliminară, avocaţii lui Nichita au solicitat deja, înainte de decizia Curţii Constituţionale, înlăturarea acestor probe. Motivul invocat iniţial a fost însă faptul că interceptările s-ar fi realizat în baza unor mandate presupus greşite. Acea solicitare a fost însă respinsă de Tribunal.
„Am contestat înregistrările din dosar şi am cerut excluderea acestora din materialul probator având în vedere că mandatele în baza cărora au fost efectuate sunt nule. Un argument suplimentar pentru excluderea acestora din probele dosarului este decizia Curţii Constituţionale avand în vedere că DNA a beneficiat de sprijinul SRI la efectuarea interceptărilor, decizie pe care o vom invoca în contextul în care dosarul este în etapa camerei preliminare şi decizia se aplică dosarelor în curs de soluţionare pe rolul instanţelor”, a spus Sandra Grădinaru.
Aceasta reprezintă şi mai mulţi poliţisti de la Iaşi judecaţi în fază de apel pentru corupţie, după ce au fost condamnaţi cu executare de prima instanţă. Grădinaru a precizat că urmează să invoce excepţia de neconstituţionalitate şi în cazul acestora.
„Ne aşteptăm ca instanţele să ţină cont de prevederea expresă că aceste hotărâri sunt obligatorii de îndată pentru instanţa de judecată. Probabil, ca şi consecinţă, vor urma foarte multe restituiri de cauze la Parchet sau achitări. Probele, în speţă cele ale DNA, sunt făcute în special pe înregistrari audio-video, ambientale şi denunţuri. Aceste probe vor fi îndepărtate”, avocat Alex Bernic
Referitor la modul în care decizia Curţii Constituţionale va influenţa dosarele în care interceptările s-au realizat cu ajutorul SRI, avocatul Marius Striblea, decanul Baroului Iaşi, este de părere că vor fi afectate doar cauzele instrumentate pe actualul Cod Penal, nu şi cele începute pe vechea legislaţie. „Interceptările facute sub imperiul vechiului Cod de procedură penală (aplicat pânp la 31 ianuarie 2014) nu sunt vizate de excepţia admisă de CCR. În toate celelalte cazuri, instanţele de judecată vor decide, în funcţie de fiecare dosar în parte, cât păstrează din interceptări. Spre exemplu, într-un dosar care a trecut deja de camera preliminară, nulitatea relativă a interceptărilor nu va mai putea fi invocată şi nici admisă”, e de părere Striblea.
Adina Samson, fosta iubită a primarului suspendat al Iaşiului, Gheorghe Nichita
Frunzăverde şi interceptările ambientale
Decizia îl poate avantaja din plin pe preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, trimis în judecată pentru corupţie. Baronul de Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde (foto jos), a fost trimis în judecată de către procurorii DNA în 3 iulie 2015, fiind acuzat de folosirea influenţei ori a autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Mai exact, procurorii DNA îl acuză pe Frunzăverde că, prin intermediul vicepreşedintelui CJ Timiş, Ionesie Ghiorghioni, a încercat să îi determine pe primarii din judeţ să atragă voturi pentru Klaus Iohannis, Frunzăverde consolidându-şi astfel poziţa în partid.
Procurorii au depus la dosar ca şi probă stenograma unei discuţii ambientale, realizate cu sprijinul SRI, din care reiese cum Frunzăverde îl instruieşte pe Ionesie Ghiorghioni cu privire la strângerea voturilor de la primari. Condamnat în primă instanţă la doi ani de închisoare cu suspendare, Frunzăverde ar putea beneficia, însă, din plin, de decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţionale probele obţinute de procurori cu sprijinul SRI. De altfel, avocatul lui Frunzăverde, Gheorghe Onea, a declarat, pentru „Adevărul”, că va invoca decizia CCR în dosarul preşedintelui CJ Caraş-Severin. „Tot dosarul se bazează pe acea interceptare ambientală. Sigur că vom invoca tot ce trebuie să invocăm, conform deciziei Curţii Constituţionale”, a declarat Gheorghe Onea.
„Fă o manevră, te rog!”
La Tribunalul Vaslui a fost înregistrată deja prima cerere de revizuire a unui sentinţe definitive într-un dosar de corupţie în care procurorii DNA au folosit ca probe interceptări realizate de SRI. Este vorba despre omul de afaceri bârlădean Marian Blembea (foto jos) care, pe 14 decembrie 2015, a fost condamnat definitiv la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru dare de mită.
Afaceristul a fost acuzat că a mituit doi comisari de la Garda Natională de Mediu cu 10.000 de lei, vin, ţuică şi un parfum pentru a scăpa de amenzile uriaşe care ar fi dus la închiderea firmei familiei sale. În instrumentarea dosarului, procurorii DNA Iaşi au beneficiat de interceptări realizate de SRI. Afaceristul Marian Blembea şi fratele său au fost monitorizaţi în timp ce pregăteau mituirea celor doi comisari. Ambii au fost surprinşi discutând telefonic despre cea mai potrivită modalitate de a-i aborda pe aceştia. Anchetatorii au arătat că fraţii Blembea au dovedit o „specializare infracţională ieşită din comun”.
La dosar au fost ataşate mai multe interceptări care demonstrează că afaceristul bârlădean încerca să îi mituiască pe comisari. „Fă o manevră, te rog, fă ceva… nu-i da pe societate, dă-i pe persoană fizică”, sau „Nu ne omorâţi, daţi-i pe persoană fizică”, spunea Bledea. Afaceristul bârlădean solicită Tribunalului Vaslui revizuirea hotărârii prin care s-a dispus condamnarea sa şi pronunţarea unei noi hotărâri care să nu ţină cont de interceptări depuse în dosar. Judecătorii vasluieni urmează a judeca pe 27 aprilie cererea afaceristului condamnat.
Şi vameşii de la Albiţa vor să scăpe de interceptări
Cele mai „grele” dosare penale instrumentate de DNA în judeţul Vaslui au beneficiat de sprijinul tehnic al SRI, interceptările având un rol important în demascarea faptelor de corupţie. Dosarele poliţiştilor şi vameşilor de la Vama Albiţa, a doctorilor ginecologi de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui, acuzaţi de corupţie, sau a poliţiştilor de la Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Vaslui, acuzaţi că falsificau procesele verbale, pentru a scuti de amenzi protejaţii superiorilor, dosarul procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, acuzat că primea bani şi diverse bunuri de la infractori, promiţându-le în schimb intervenţii pe lângă colegii magistraţi, dosarul avocatei de la Baroul Vaslui acuzate că a mituit un agent de la Penitenciarul Iaşi pentru a introduce în puşcărie în mod ilegal telefoane şi alcool iubitului interlop, toate au avut ca suport interceptări realizate de SRI.
FOTO Medicii Doina Andrei şi Simona Andrei au stat şase luni după gratii
Multe dintre aceste interceptări au scandalizat opinia publică, cum este cazul ginecologilor Simona Botez şi Doina Andrei surprinse în timp ce vorbeau despre pacientele sărace folosind apelative precum „vaci”, „scroafe”, „proaste”, iar despre pruncii nenăscuţi spuneau că sunt „draci”. Dosarul celor trei medici se află în stadiu de fond la Tribunalul Vaslui, iar o parte dintre avocaţi anunţat că vor cere instanţei să dea eficienţă deciziei CCR în cazul interceptărilor, în sensul să nu fie considerate probe, alţii în schimb spun că nu o vor face.
”Fiecare avocat este obligat să facă orice demers favorabil clientului. Eu nu voi contesta legalitatea interceptărilor, din două motive: în dosarele aflate în curs, conţinutul acestora este, paradoxal, un element în sprijinul dovedirii nevinovăţiei acestora. Un al doilea motiv e reprezentat de un principiu fundamental, conform căruia deciziile Curtii Constituţionale au putere numai pentru viitor. Astfel, devin previzibile soluţiile ce vor fi pronunţate în eventuale contestaţii sau căi extraordinare de atac. Opinia mea personala este că nu există un "vid de legislatie" în acest moment”, avocat Ionuţ Mancaş, unul dintre apărătorii din dosarul de corupţie de la Poliţia Rutieră Vaslui.
În cazul celor 11 poliţişti de la IPJ Vaslui trimişi în judecată la sfârşitul sătămânii trecute de DNA, avocaţi nu anunţat nu vor cere excluderea interceptărilor folosite ca probe.
”Personal, nu voi cere acest lucru pentru că decizia CCR nu se aplică retroactiv şi nu am temei în drept să cer asta, ar trebui să invoc o nulitate, pe care nu am cum să o susţin. Am fost şi eu asaltat de foşti clienţi pentru a formula cereri de revizuire, invocând decizia CCR, însă i-am refuzat”, a declarat, pentru ”Adevărul”, avocatul ieşean Robert Amuntencei, cel care îl apără pe comisarul din IGPR acuzat că a primit mită un pat de la şeful Poliţiei Rutiere Vaslui.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
