Bârladul de ieri şi de astăzi: povestea neştiută a cartierelor Munteni şi Cotul Negru

În cartierul Munteni o singură stradă este asfaltată FOTO:adevarul

Munteni şi Cotul Negru sunt două cartiere din Bârlad ale căror poveşti sunt demne de un scenariu de film, ţinând cont de  trecutul lor istoric.

Cotul Negru şi Munteni sunt două cartiere distincte ale Bârladului. La fel ca şi în alte părţi ale oraşului, ele au fost la origine sate incluse mai târziu în aria orăşenească, aceasta cuprinzând porţiunea din jurul bisericilor Domnească şi Vovidenia.

Satul Munteni a aparţinut familiilor Dediu Codreanu şi Costache Lupu. El a fost populat cu locuitori din zona de munte care s-au asimilat rapid. Mai târziu, în secolul al XIX-lea, în zonâ au venit mai multe familii bulgăreşti, care erau poreclite de oamenii locului „Familii de sârbi“, aşa cum se obişnuia în Moldova să li se spună tuturor slavilor din sudul Dunării. În general, acest cartier a îmbinat ocupaţiile agricole de bază cu cele comerciale de interes local, care se ambplificau, însă, cu ocazia Iarmarocului dintre 15 august şi 29 august. De altfel, „Bâlciul“ din zilele noastre se desfăşoară în aceeaşi perioadă ce coincide cu două mari sărbători: Sfânta Marie Mare la deschidere şi Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul la temei.

Cotul Negreu a fost, în schimb, o zonă mai izolată, deşi era în apropiere de actuala zonă centrală a Bârladului. Locuitorii de aici au avut un vechi statut de răzeşi şi un spirit dezvoltat al independenţei, după cum ne arată legendele istorice. Situat între două dealuri, pe valea unui pârâu, populaţia acestui cartier a profitat de această izolare, menţinându-şi obiceiurile de origine rurală. Unul dintre aceste obiceiuri i-a făcut renumiţi pe cei din Cotul Negru, deoarece căsătoriile se făceau numai în interiorul comunităţii. Până în urmă nu cu mult timp, pentru un tânăr din municipiul Bârlad era un act de curaj să conducă o fată în acest cartier, mai ales după lăsarea întunericului. În trecut a existat şi obiceiul „vulpii“, adică mirele din altă parte care dorea să se căsătorească cu o fată din acest cartier trebuia să plătească o răscumpărare. Birul consta într-o mare cantitate de băutură pe care viitorul mire trebuia să o ofere tinerilor de acolo.

Bătălia cu praştii

Până la primul război mondial, la Bârlad s-a păstrat un obicei străvechi al luptelor de primăvară dintre cartiere. În aceste bătălii excelau, binenţeles, cele două cartiere, mai cu seamă cei din Cotul Negru. Practic, reprezentanţii celor două cartiere se aşezau pe două linii opuse şi aruncau unii în alţii cu pietre folosind praştii asemenea celor din antichitate. În Bârlad, acest tip de praştie se numea „coteală“, denumire care făcea adresă directă la cei din Cotul Negru. Iniţial se credea că aceste lupte au pornit de la conflictele moşiilor. Se pare, însă, că obiceiul este foarte vechi, descinzând din practici magice, mai precis, magie prin imitaţie. Obiceiul s-a mai păstrat o vreme în rândul copiilor care se încăierau primăvara, tot pe cartiere, când mergeau la cules brânduşe.

Acum, cartierul Munteni numără o populaţie de aproximativ 5.000 de persoane care locuiesc în 1.500 de locuinţe. Priveliştea pe care o oferă acest cartier nu diferă prea mult de cea de pe vremuri, drumurile fiind de pământ şi pline de bălţi. Cotul Negru este ceva mai mic şi însumează aproape 1.000 de locuinţe şi aproximativ 3.000 de persoane.

Material realizat cu sprijinul istoricului Dan Ravaru