Argumentele unui elev de excepţie din Vaslui, care a învăţat limba rusă, din plăcere, în mai puţin de un an: ”Piaţa muncii şi vasta cultură rusească”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Paul Răileanu, elev în clasa a XI-a la Liceul ”Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, a ajuns olimpic la limba rusă, deşi nu studiază această disciplină la şcoală şi nici nu provine dintr-o familie cu vorbitori de limbă rusă. Pasionat de limbi străine, elevul vasluian are abilităţi lingvistice deosebite.

Alexandru Răileanu (17 ani) a descoperit tainele limbii lui Puşkin în cadrul clubului de limbă rusă înfiinţat la Liceul ”Mihail Kogălniceanu” (LMK) din Vaslui, la iniţiativa inspectorului de limbi străine Alexandru Mîţă. 

Aici, profesoara Eugenia Creţanu face eforturi să retrezească ”interesul pentru limba purtătoare a unei culturi colosale, apanaj al adevăraţilor intelectuali”. Sâmbătă de sâmbătă, profesoara  Creţanu face naveta, de la Bârlad la Vaslui, pentru a-i învăţa pe elevi, în mod voluntar, limba rusă. 

Pentru Alexandru Răileanu, elev la profilul bilngv de la LMK, înfiinţarea clubului de rusă a fost o oportunitate, chiar dacă cei mai mulţi dintre români o consideră o limbă a comunismului. De altfel, în România, rusa a fost condamnată la moarte, după căderea comunismului, fiind scoasă din şcoli la cererea părinţilor. 

Drumul spre olimpiadă: ”Oportunitatea a dat peste mine, iar eu am îmbrăţişat-o”

”Contactul cu limba rusă l-am avut în noiembrie 2015, atunci când a avut loc şi prima întâlnire a clubului de limbă rusă. Ştiam câte ceva despre vocabularul limbii ruse de pe unele comunităţi online pe care le frecventez, însă nu m-am gândit înainte de a mă înscrie la acest club că voi învăţa vreodată rusă. Despre existenţa acestui club am aflat prin intermediul profesorului meu de limbă franceză, domnul Mîţă Alexandru, care ne-a pus în legătură şi cu doamna profesoară Creţanu Eugenia. Studiul limbii ruse a venit ca o oportunitate pe care nu am dorit să o irosesc. În trecut am participat la olimpiada naţională de lingvistică şi de atunci cred că au început să mă fascineze limbile străine. Aş putea spune că oportunitatea a dat peste mine, iar eu, alimentat de curiozitate, am îmbrăţişat-o”, mărturiseşte Paul.

Deşi a pornit de la zero, Paul Răileanu a reuşit să asimileze cunoştinţele despre limba rusă într-un timp record, astfel că la Olimpiada Naţională de Limba Rusă, din vara trecută, a fost clasat primul pe ţară la clasa a X-a, categoria I, nivel A1, fiind evaluat cu 172,50. Elevul vasluian inclus în lotul olimpic care a reprezentat România la Olimpiada Internaţionala de la Moscova, de unde, la sfârşitul anului, s-a întors cu o menţiune.

Dificultăţile limbii ruse 

”Nu aş putea spune că am un timp separat pregătirii pentru rusă în afara orelor de la club. Fac în aşa fel încât zilnic să am contact cu limba, fie ascultând muzică în limba rusă, fie citind vreo lecţie de gramatică. Poate nu pare ceva spectaculos, dar aşa am procedat şi la învăţarea altor limbi, iar rezultatele au fost favorabile. Alfabetul rusesc a fost printre cele mai uşoare capitole în studiul limbii. În aproximativ 5 şedinţe eram deja acomodat cu cititul, scrisul şi regulile de scriere. De îndată ce am ajuns să îl stăpânesc, am început să îl introduc în viaţa mea de zi cu zi, înlocuind din când în când la orele de curs scrierea cu caractere latine în scriere cu chirilice. Gramatica limbii ruse a fost mai greu de însuşit, chiar şi acum existând multe arii pe care nu am reuşit să le acopăr. În ciuda topicii relativ simple, există multe excepţii sintactice care fac din limba rusă o limbă greu de stăpânit”, explică elevul vasluian. 

Paul mărturiseşte că lucrul pe care îl aprecieză cel mai mult la limba rusă este bagajul cultural care vine odată cu studierea ei: ”Cultura rusă este, după părerea mea, una dintre cele mai bogate culturi care poate fi studiată, alături de cea franceză. Ruşii s-au afirmat puternic în numeroase domenii precum ştiinţa, literatura şi arta, iar cunoaşterea limbii ruse îmi poate permite accesarea unor mari capodopere în forma lor pură, nealterată de traduceri”.
 

De când a început studierea limbii ruse nu am simţit nimic maliţios din partea prietenilor. Din contra, de cele mai multe ori aceştia îl roagă să le traducă cuvinte în ruseşte că mai apoi să se amuze de fonetica lor. Nu s-a simţit discriminat sau ironizat pentru alegerea acestei limbi şi consideră că nici nu i s-ar părea normal să fie.

”Profesorului meu de limbă franceză a pus şi bazele acestui club. Într-una din orele de curs, ne-a întrebat pe colegii mei şi pe mine dacă nu dorim să învăţam limba rusă, noi fiind bineînţeles încântaţi de idee. Am transmis vestea mai departe, iar la prima întâlnire a clubului am reuşit să ne adunăm în jur de 20 de elevi. Se poate vedea de aici că fără dumnealui care să aprindă scânteia cu acest club, şi fără eforturile doamnei profesoare de a veni sâmbătă de sâmbătă de la Bârlad la Vaslui, nu m-aş fi putut imagina vreodată în poziţia de olimpic la limba rusă”,  Paul Răileanu    

Paul Răileanu studiază ştiinţele naturii-bilnigv franceză şi îşi doreşte să urmeze o carieră în medicină. Limba rusă, alături de celelalte limbi străine pe care le cunoşte sunt, spune el, posibile viitoare limbi de studiu universitar, fie ca limbi în care va profesa. ”Doresc să am un orizont cât mai larg al oportunităţilor de studiu şi muncă”, precizează elevul.

De ce ar studia un elev limba rusă

Paul Răileanu consideră că pentru studiul limbii ruse sunt două argumente puternice: piaţa de muncă rusească şi vasta cultură pe care poporul rus o posedă. 

”În primul rând, piaţa de muncă este fluidă şi de multe ori lipsită de situaţiile pe care le vedem mediatizate la noi:" Sunt un tânăr sub 30 de ani, am terminat X facultăţi dar sunt şomer". Rusia este o ţară cu un grad de dezvoltare net superior, cu o societate activă, care are nevoie de forţă de muncă calificată. Astfel că, în cazul în care, domeniul în care vrei să lucrezi la noi nu angajează, ai ca plan de rezervă Rusia. Asta pentru a satisface latura materialista pe care mulţi dintre noi o avem.
Pentru a convinge şi firile mai sensibile la frumos, al doile argument este la îndemână. Spusesem despre cultura rusă că are o expansiune în toate domeniile. De ce să nu citim tratate de ştiinţă, sau pe autori precum Tolstoi şi Dostoievschi în original? Limba rusă este, până la urmă, o limbă puternică din punct de vedere cultural”, concluzionează elevul vasluian. 

Caleidoscop lingvistic la 17 ani
 
Pe lângă limba rusă, Paul Răileanu vorbeşte fluent limba engleză, limba franceză, însă a studiat şi germana şi spaniola. Pe primul loc este limba engleză, limbă pe care o studieză de aproape 13 ani. Este o limbă pe care o folosesc aproape la fel de des ca româna, şi care, la fel ca şi rusa, i-a adus rezultate mulţumitoare în cadrul concursurilor şi olimpiadelor şcolare. 

”A doua limbă clasată ar fi franceza. Fiind profil de ştiinţe naturale bilingv, beneficiez de un număr de 6 cursuri de franceză pe săptămâna care mi-au îmbunătăţit considerabil cunostiintele despre această limbă. Având în vedere că intensitatea "lustruirii" englezei pentru mine s-a diminuat, sunt convins ca voi egala nivelul de franceză cu cel de engleză cât de curând. Următoarea limbă este bineînţeles rusa, pe care încă nu sunt atât de stăpân pe cât aş vrea. Cu siguranţă calificarea la etapa internaţională mă va ambiţiona la studiul acestei limbi şi voi ajunge până la un nivel de care să fiu mulţumit.Printre limbile pe care le-am studiat în trecut, dar cu care am pierdut din păcate contactul, se numără germana şi spaniola. Astfel viaţa mea este, în esenţă, un caleidoscop lingvistic, specialul din el fiind adiţia limbii ruse, o limbă care chiar dacă şi-a pierdut din popularitate, mă îndoiesc că ar aduce vreun dezavantaj dacă s-ar studia”, explică Paul Răileanu.
 

Vaslui



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite