Acest sistem sanitar de care ni se fâlfâie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un chirurg ortoped dintr-un spital din ţara asta (vai şi-amar de soarta ei) a scris o scrisoare disperată în care a mărturisit că nu mai rezistă fără dotări minime, mai exact fără o amărâtă de bormaşină folosită în operaţii.  Ştiu, veţi spune că e vremea scrisorilor, dar e de subliniat că omul nu i-a scris lui Iohannis, nici lui Moş Crăciun, nici lui Dumnezeu. Pur şi simplu a pus pe hârtie o confesiune pentru cine are ochi şi urechi.

Nu a cerut un salariu mai mare, nu s-a plâns că ar fi la limita subzistenţei, ci a povestit că nu mai ştie cum să îşi ajute pacienţii fără niciun sprijin din partea conducerii spitalului.

Vladislav Afteni are 35 de ani, este specializat în ortopedie-traumatologie şi lucrează de trei ani la Spitalul de Urgenţă din Bârlad. Medicul spune că s-a săturat să se justifice în faţa pacienţilor, să le explice că trebuie să-şi cumpere din banii lor medicamente, plăci, tije, şuruburi. Tabloul zugrăvit poate părea unul de coşmar pentru un străin, dar pentru noi, din păcate, este cât se poate de obişnuit. Totuşi, faceţi doi paşi în spate, ieşiţi din interiorul imaginii şi încercaţi să vă daţi seama ce grozăvie de viaţă trăim. Doctorul din Bârlad spune că, la spitalul unde lucrează el, în acelaşi interval orar chirurgii ortopezi fac consultaţii alături de chirurgii generalişti, fără nici cea mai mică grijă pentru igiena şi intimitatea bolnavilor.

Un alt lucru la fel de „mărunt“: medicul spune că i s-a sugerat să trimită bolnavii acasă, ca să nu se înregistreze pierderi. De subliniat că, întrebat de reporterul „Adevărul“, managerul Spitalului de Urgenţă din Bârlad a spus că nu ştiau despre lipsa „motorului“ de care aveau nevoie chirurgii ortopezi, iar în scurt timp aparatul a fost achiziţionat ca prin minune (pam-pam!).

„Am crezut în şcoala de medicină românească şi am crezut că după anii de studiu îmi vor fi fost recunoscute nişte drepturi. Am crezut că parafa de medic reprezintă o onoare şi o datorie, nu o umilinţă continuă. Se pare că am greşit“, mai spune doctorul Vladislav Afteni.

Da, domnule doctor, aveţi dreptate. Aţi greşit să vă imaginaţi că mai există lucruri în ţara asta care pot însemna ceva, altele decât banii, desigur. Aţi greşit să credeţi că onoarea şi datoria sunt două cuvinte care pot să mai facă ceva după ce le daţi drumul să umble libere prin România, pe străzi. Aţi greşit că nu aţi plecat din ţară, aţi greşit că nu aţi dat în cap, aţi greşit că nu v-aţi băgat în politică şi că nu v-aţi căpătuit, aţi greşit că nu v-aţi deschis un butic, aţi greşit că nu aţi mituit pe cineva ca să vă fie mai bine. Aţi greşit că, în loc să faceţi bişniţă, aţi pierdut vremea citind şi învăţând să vindecaţi oameni. Oamenii nu contează prea mult pe aici, domnule doctor. Aţi greşit, aşa cum mulţi greşesc, imaginându-şi că mai pot schimba ceva în România.

Domnule doctor, dumneavoastră veţi continua să reparaţi oasele cu ce veţi putea, iar alţii vor continua să frângă vise. Lucrurile vor rămâne la fel şi totul va fi nesfârşit de bine. 

CITIŢI ŞI:

Scrisoarea unui medic rezident către Klaus Iohannis: „Sunt zile în care un covrig de un leu e prea mult. Nu mai rezist fizic şi psihic“

Medicul rezident Gabriela Profir, după scrisoarea disperată către Iohannis: Cred că preşedintele are mai multe petiţii de rezolvat, aşa că mai aştept un răspuns

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite