Şeful ISU care a refuzat să predea comanda după ce a fost trecut în rezervă. Culisele unui scandal fără precedent

Colonelul Blagoci Ghiorghe a fost trecut în rezervă începând cu 14 ianuarie 2020

La jumătatea lunii ianuarie a acestui an, inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Vaslui, colonelul Ghiorghe Blagoci, a fost trecut în rezervă prin pensionare pentru limită de vârstă. Timp de o lună, acesta a refuzat să predea comanda noului şef, îmbolnăvindu-se subit.

Situaţia înregistrată la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Vaslui este fără precedent, fiind pentru prima dată când şeful unei structuri militare refuză predarea comenzii.

În spatele acestei situaţii nu se ascunde doar o lipsă de diplomaţie din partea comandantului care pare să nu se fi împăcat cu pensionarea, ci un veritabil război purtat cu Ministerul Afacerilor Interne.

Ghiorghe Blagoci are o carieră militară de 30 de ani, aflându-se la comanda ISU Vaslui din anul 2017, după ce, timp de un an, a condus instituţia prin imputernicire. A candidat de două ori pentru funcţia de inspector şef. Prima dată, a fost respins, a doua oară a fost admis cu puţin peste nota 7.00, media minimă pentru a putea accede la funcţie.

Surse din rândul ISU Vaslui susţin că Ghiorghe Blagoci a formulat o solicitare superiorilor de la Bucureşti pentru continuarea activităţii şi după împlinirea vârstei de pensionare. Cererea a fost respinsă, deşi altor ofiţeri aflaţi în pragul pensionării li s-a prelungit mandatul.

Decizia l-a nemulţumit profund pe Blagoci, care, începând cu 14 ianuarie, data la care i s-a anunţat trecerea în rezervă, a intrat în concediu medical. De la aceeaşi dată, la comanda ISU Vaslui a fost împuternicit şeful ISU Neamţ, Ciprian-Mihai Mitrea (foto jos), un ofiţer din noua generaţie a cărui misiune este, dincolo de coordonarea situaţiilor de urgenţă, să readucă un climat de normalitate în instituţia vasluiană marcată de conflicte interne în ultimii ani.

Sosit la ISU Vaslui încă de la jumătatea lunii ianuarie, colonelul Mitrea nu a reuşit să preia propriu-zis comanda, dat fiind refuzul fostului şef de a se prezenta la instituţie pentru derularea procesului administrativ de predare-primire.

După o lună de aşteptare, pe 13 februarie, o comisie din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă s-a prezentat la Vaslui pentru a gira intrarea în biroul şefului trecut în rezervă şi pentru a asigura procesul de predare-primire a comenzii, în lipsa colonelului Blagoci.

Noua conducere a ISU Vaslui a încercat să păstreze aparenţele unei situaţii ivite din motivele medicale ale fostului inspector şef, precizând că ”în lipsa domnului colonel Blagoci Ghiorghe (care în acest moment se află în concediu medical), în conformitate cu legile şi regulamentele militare, actul de predare - primire a comenzii unităţii a fost semnat de către domnul colonel Tătaru Niculae, care îndeplineşte funcţia de prim adjunct al inspectorului şef şi de către domnul colonel Mihai Ciprian Mitrea, care îndeplineşte funcţia de împuternicit inspector şef”.

Procesul intentat MAI pentru calificativul primit în primul an de mandat

În spatele refuzului aparent de neînţeles al colonelului Blagoci se ascunde un război mult mai vechi pe care acesta îl are cu Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, conflict ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Înainte de ieşirea la pensie a colonelului Blagoci, în spaţiu public din Vaslui au fost vehiculate informaţii potrivit cărora acesta şi-ar fi pierdut dreptul de a mai avea acces la informaţiile clasificate. În realitate, Ghiorghe Blagoci intrase de mult în dizgraţia superiorilor IGSU, fiind sancţionat disciplinar cu avertisment şi evaluat cu calificativul ”bine” în primul an de mandat. I s-a reproşat, dincolo de aspectele ce ţin de activitatea managerială, numeroasele reclamaţii formulate împotriva sa în care erau sesizate mai multe aspecte ”delicate”.

Nemulţumit, Blagoci a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne, contestând evaluarea în urma căreia secretarul de stat Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI, a aprobat calificativul ”Bine”. Blagoci a invocat în acţiunea formulată la Curtea de Apel Iaşi că a contestat calificativul şi la MAI, dar membrii comisiei care au soluţionat contestaţia nu ar fi fost imparţiali, de teama lui Raed Arafat.

”În opinia reclamantului, rezultatul soluţionării contestaţiei era previzibil şi nici pe departe imparţial şi echitabil având în vedere faptul că cei doi membri ai comisiei fac parte din Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, iar şeful acestora este secretarul de stat Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, cel care aprobase iniţial calificativul „BINE” acordat de colonel D.D.M., împuternicit inspector general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă”, se menţionează în hotărârea Curţii de Apel Iaşi.

Reprezentanţii MAI au invocat în faţa instanţei că alegaţiile lui Blagoci sunt pur subiective, evidenţiind ”calitatea membrilor comisiei de soluţionare a contestaţiei, precum şi structura din care aceştia fac parte” şi subliniind că procedura de evaluare a avut caracter efectiv şi nu formal.

Blagoci, acuzat de comunicare deficitară cu subalternii şi sincope în gestionarea informaţiilor clasificate

„Cu privirea la procedura de evaluare, pârâtul pretinde că au fost respectate etapele legale, iar membrii şi comisiile au fost desemnate cu respectarea prevederilor Ordinului MAI 177/2016, în urma analizei şi evaluării fiecărui indicator ajungându-se la concluzia conform căreia „cadrul militar s-a situat în unele cazuri peste nivelul cerinţelor postului şi în alte cazuri la nivelul acestora”, fapt care, potrivit art.2 lit.b din Anexa nr.22 la Ordinul MAI 177/2016, impune acordare a 3 puncte la majoritatea indicatorilor, consecinţa fiind calificativul „bun” acordat reclamantului. În concret, sincopele în coordonarea structurilor din subordine şi pe linia gestionării informaţiilor clasificate, reclamantul neidentificând căile operative pentru realizarea unui climat organizaţional şi profesional corespunzător nivelului unităţii, au condus la deteriorarea relaţiilor de muncă, aspect cuprins în memoriile adresate inspectoratului general, fapt ce a condus şi la sancţionarea disciplinară a reclamantului”, au precizat reprezentanţii MAI în întâmpinarea înaintată Curţii de Apel Iaşi.

În pofida susţinerilor MAI, magistraţii ieşeni au dat câştig de cauză lui Blagoci, dispunând anularea calificativului şi obligând MAI să realizeze o nouă evaluare a fostului şef ISU Vaslui pentru activitatea aferentă anului 2017. În motivarea deciziei, instanţa a arătat că evaluarea activităţii a avut un caracter formal, calificativul acordat nefiind motivat în raport de elemente factuale concrete.

”Deşi aspectele supuse evaluării au caracter concret, Curtea constată că la fiecare indicator, cu subindicatorii aferenţi, reclamantului i-a fost acordat punctajul mediu (3), fără a exista o argumentare adecvată, care să permită instanţei să verifice pertinenţa şi realitatea moti velor pentru care evaluatorul a ajuns la concluzia punctajului acordat la fiecare indicator şi subindicator al acestora. De altfel, însăşi criticile formulate de reclamant în contestaţia administrativă, înregistrată la data de 23.02.2018, împotriva rezultatului evaluării stabilit prin aprecierea de serviciu, relevă faptul că nu a înţeles în concret aspectele imputate în raport de elementele supuse evaluării şi care sunt acele circumstanţe factuale din activitatea sa care au condus la acordarea unui punctaj mediu în raport de fiecare subindicator. Motivaţia generică oferită de către persoana care a realizat evaluarea vizează comunicarea deficitară a reclamantului, din perspectiva funcţiei de comandă exercitate, ce ar fi condus la degradarea relaţiilor de comunicare şi de muncă în cadrul unităţii, sincope în coordonarea structurilor din subordine şi pe linia gestionării informaţiilor clasificate, care au condus şi la sancţionarea disciplinară a reclamantului”, se menţionează în motivarea Curţii de Apel Iaşi.

Decizia instanţei ieşene a fost contestată de MAI, dosarul aflându-se în prezent pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.