Întoarcerea la posturi a şpăgarilor din vămi. Cum ne controlează la Albiţa aceiaşi lucrători care au luat saci de bani cu lumina stinsă
0Cel mai mare punct de frontieră din estul României, Vama Albiţa, s-a aflat în centrul a două mari scandaluri de corupţie, soldate cu zeci de arestări în rândul poliţiştilor de frontieră şi al vameşilor. Toţi cei acuzaţi de corupţie au fost eliberaţi rând pe rând din arest şi, ulterior, şi-au reluat activitatea în punctul de frontieră. Dosarele lor aşteaptă şi în prezent soluţia instanţelor de fond.
Prima descindere a procurorilor anticorupţie în Vama Albiţa a fost în februarie 2011, la câteva săptămâni distanţă de la descinderile în celelalte puncte de frontieră ale României.
Spre deosebire de celelalte vămi, prima ”descălecare” a procurorilor DNA la Albiţa i-a vizat numai pe poliţiştii de frontieră. Nu mai puţin de 38 de poliţişti de frontieră de la Punctul de trecere a Frontierei Albiţa au fost arestaţi preventiv în februarie 2011, alţi 9 fiind cercetaţi în stare de libertate.
Ocolirea vameşilor a fost îndelung contestată de poliţiştii de frontieră vasluieni, care argumentau că era imposibil ca şpaga să fie luată numai de poliţişti şi nu şi de vameşi, care, la rândul lor, făceau parte din echipa de control. Fostul şef al Vămii Albiţa, Emil Bordeianu, a sărit în apărarea subalternilor, afirmând că vameşii de la Albiţa ”sunt curaţi ca lacrima”.
În dosarul ”Lotul Albiţa I”, format exclusiv din poliţişti de frontieră, procurorii DNA au monitorizat activitatea din frontieră, folosind un investigator sub acoperire, dar şi camerele video cu care fusese dotată recent vama. Interceptările realizate de procurori, aveau să scoată la iveală detalii picante din activitatea funcţionarilor corupţi. Poliţiştii de la Albiţa, stingeau becul când luau şpaga pe care o împărţeau frăţeşte şi spuneau bogdaproste mituitorilor. Erau ”înţelegători” şi dădeau rest la şpagă, atunci când primeau sume prea mari, iar în alte situaţii se mulţumeau şi cu câte un borcan de gem, ciocolată sau cozonac.
După audieri maraton, parte din poliţiştii audiaţi au recunoscut că şpaga era o cutumă în Vama Albiţa, că banii se împărţeau în funcţie de grad iar turele erau împărţite, în funcţie de profitabilitate, astfel că poliţiştii care nu adunau suficienţi bani, riscau să ajungă ”la fâşie”, să patruleze pe frontiera verde.
Cei 38 de poliţişti de frontieră arestaţi în urma descinderilor din 2011, în frunte cu şeful PTF Albiţa, comisarul Daniel Corban, au fost eliberaţi rând pe rând, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti arătând că înregistrările nu sunt concludente şi nu există dovezi clare în privinţa sumelor presupuse a fi şpagă.
Potrivit procurorilor, în perioada noiembrie 2010 – ianuarie 2011, inculpaţii au pretins, primit ori acceptat, atât în nume propriu, cât şi în numele celorlalţi, suma de 2.164.800 de lei şi alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera. Poliţiştii, spun procurorii, au acţionat coordonat, pe fiecare tură de lucru, în cadrul unui grup organizat, în care rolurile şi atribuţiile erau în mod explicit prestabilite, iar beneficiul activităţii infracţionale era împărţit, potrivit înţelegerii, între poliţiştii simpli şi cei cu funcţii de conducere. Mita era denumită “coffee” (cafea, în limba engleză) şi devenise “tradiţie” la Vama Albiţa, astfel că poliţiştii de frontieră o primeau de la aproape fiecare trecător sau comerciant, sumele variind între 10 lei şi 100 de euro.
Poliţiştii corupţi, denunţaţi de şef
La sfârşitul urmăririi penale, cei 47 de poliţişti de frontieră au fost trimişi în judecată. Paradoxal, cel care i-a denunţat pe poliţiştii de frontieră la DNA a fost însuşi şeful Inspectoratului Poliţiei de Frontieră Vaslui de la acea vreme, Valeriu Bodoga. Acesta a înaintat denunţul la DNA, la scurt timp după ce în PTF Albiţa fusese infiltrat investigatorul acoperit. Bodoga a demisionat din funcţia de inspector şef la două luni după arestarea poliţiştilor.
După ce în timpul anchetei DNA, mulţi dintre poliţiştii de frontieră au recunoscut acuzaţiile şi au dat informaţii despre colegii care luau şpagă, după începerea procesului cu toţii şi-au retras declaraţiile, afirmând în faţa judecătorilor că ar fi fost presaţi de anchetatori.
Odată cu trimiterea în judecată, toţi cei 47 de poliţişti de frontieră au fost puşi la dispoziţie, efectuând doar activităţi administrative, ceea ce presupunea salarii mai mici (fiind fără sporurile specifice). Chiar şi aşa, toţi poliţiştii inculpaţi s-au reîntors la serviciu. În noiembrie 2011, trei dintre cei 47 de poliţişti au fost destituiţi de IJPF Vaslui după ce au fost prinşi consumând băuturi alcoolice în timpul programului. Nici unul dintre ei nu a contestat decizia. Un alt poliţist din Lotul Albiţa I a decedat în februarie 2014, iar alţi şase au demisionat.Ceilalţi 37 de poliţişti inculpaţi continuă să vină la serviciu şi în prezent, de mai bine de trei ani desfăşurând numai activităţi administrative.
”Din cei 47 de poliţişti de frontieră reţinuţi în 2011, la data de 24 noiembrie 2015, trei ofiţeri de poliţie şi 34 de agenţi de poliţie figurează angajaţi în cadrul ITPF Iaşi, aceştia fiind puşi la dispoziţia conducerii inspectoratului, iar până la soluţionarea definitivă a cauzei aceştia desfoară activităţi administrative”, a declarat pentru ”Adevărul”, Vasile Cernat, şeful Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Vaslui.
Dosarul ”Lotul Albiţa I”, ping-pong între instanţe
Dosarul poliţiştilor s-a plimbat între instanţele din Iaşi, Vaslui şi Bucureşti. Practic, magistraţii au pasat dosarul pentru că nu au stabilit ce instanţă trebuia să judece cauza. Iniţial, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Iaşi, iar după şase termene, instanţa a constatat că nu este competentă în acest caz şi a trimis dosarul la Tribunalul Vaslui.
Magistraţii ieşeni au considerat că ofiţerul Alin Niţă, unul dintre inculpaţi, nu putea fi în acelaşi timp inspector în cadrul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Vaslui şi subinspector de poliţie judiciară în cadrul IJPF Iaşi, şi că trebuia să primească un nou ordin de numire ca poliţist judiciar.
Magistraţii Tribunalului Vaslui au decis şi ei, pe 28 octombrie 2011, că nu îi pot judeca pe cei 47 de poliţişti. Dosarul a ajuns astfel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care în februarie 2012 a decis ca poliţiştii să fie judecaţi de Curtea de Apel Iaşi, unde dosarul de află şi în prezent, tot în stadiul de fond.
Lotul Albiţa II, dedicat vameşilor
În octombrie 2013, DNA a descins din nou la Albiţa, de această dată zeci de vameşi fiind ridicaţi de mascaţi şi duşi la audieri, în urma cărora 18 vameşi au fost arestaţi preventiv. Ulterior, la începutul anului 2014, toţi vameşii au fost puşi, rând pe rând în libertate, fiind judecaţi sub control judiciar.
Din lotul de 22, un singur vameş, Magdalena Coşniţă, a recunoscut acuzaţiile, solicitând să fie judecată în baza acordului de recunoaştere. Aceasta este cea care a detaliat procurorilor DNA traseul şpăgii în vama Albiţa şi modul gradual în care se împărţeau banii strânşi în timpul turelor.
Coşniţă (foto sus) a scăpat cu o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare. Ea a fost singura care şi-a dat demisia din funcţie la scurt timp după izbucnirea scandalului.
În cazul celorlalţi vameşi dosarul se află pe rolul Tribunalului Vaslui, unde a început vizionarea înregistrărilor video făcute de procurori. Primele trei înregistrări care îi viza pe vameşii Lenuţa Tiron, Fănel Ciobanu şi Andrei Adrian Florentin au fost vizionate în şedinţă publică, pe 11 noiembrie. Primele înregistrări vizionate au fost catalogate ca fiind neconcludente, nefiind surprinse momente când vameşii solicită bani sau când primesc şpaga.
Locuinţele vameşilor, adevărate case de schimb valutar
În urma descinderilor din 2013, procurorii DNA au ridicat saci cu bani de la locuinţele vameşilor vizaţi, sume pe care aceştia nu au putut să le justifice. Cea mai mare suma confiscată a fost de 34.915 euro, 3.153 dolari SUA şi 50 lire sterline, bani ridicaţi de ofiţerii anticorupţie de la locuinţa fostului adjunct al Vămii Albiţa, Eugen Cristescu (foto jos).
Pe lângă sumele ridicate de la casa vameşului Cristescu, la locuinţa vameşei Iulia Lăcrămioara Frunză au fost găsiţi 10.775 euro, 826 dolari SUA, 10 lire sterline, 20 franci elveţieni, 1000 forinţi, 898 lei moldoveneşti şi 2.650 lei. Acasă la un alt vameş, Alexandru Giugaru, au fost găsiţi 12.495 euro, 1.050 dolari SUA, 85 lire sterline şi 70 franci elveţieni. De la locuinţa vameşei Carmen Afloroaei, procurorii DNA au confiscat 9.150 euro, 4 dolari SUA, 165 lire sterline, 497 lei moldoveneşti, 120 kune croate şi 6.300 lei iar de la vameşul Fănel Ciobanu - 5.630 euro, 551 dolari SUA, 160 lire sterline, 181 lei moldoveneşti, 30 zloţi şi 87.747 lei.
Pe parcursul procesului, vameşii şi-au cerut banii confiscaţi înapoi, susţinând fie că îi aveau primiţi de la rude din străinătate, fie că erau împrumutaţi de la diverse persoane. Procesul vameşilor va continua la Tribunalul Vaslui miercuri, 25 noiembrie, când vor fi vizionate înregistrările care îi vizează pe alţi trei vameşi inculpaţi. Joi, 26 noiembrie, poliţiştii inculpaţi în dosarul Lotul Albiţa II au un nou termen de judecată la Curtea de Apel Iaşi. Din cei 47 de poliţişti, doar zece se mai află sub control judiciar. În cazul vameşilor, această măsură a fost revocată faţă de toţi inculpaţii.
Pe aceeaşi temă:
Procesul şpăgilor de la vama Moraviţa începe după mai bine de un an de la descinderile cu elicoptere
UPDATE Şeful Vămii Călăraşi, scos din casă de mascaţi. Ion Voicu, dus la birou pentru percheziţii
Contrabanda cu ţigări le dă bătăi de cap poliţiştilor din Caraş-Severin
Se încarcă comentariile...
