VIDEO Scene şocante în Mehedinţi: fetiţă târâtă de un procuror pentru a fi trimisă familiei adoptive din SUA. Avocat: „N-am văzut în viaţa mea aşa ceva“

Procurorul de caz o trage pe jos pe fată

Un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova este acuzat că a bruscat şi a târât pe jos o fetiţă de 8 ani. Copila s-a aflat în plasament la familia Şărămăt, din Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi, dar a fost dată spre adopţie de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Mehedinţi, fiind înfiată de către o familie de români care trăieşte de mai mult timp în SUA.

Familia din Baia de Aramă o creşte pe Sorina de la vârsta de un an şi două luni şi a dorit să o adopte, dar cererile i-au fost refuzate. În aceste condiţii, soţii Şărămăt nu au vrut să renunţe la fata pe care o consideră propriul lor copil.

Familia din SUA, care mai are doi copii, a obţinut prin sentinţă judecătorească definitivă adopţia fetei. Nu a apelat la un executor judecătoresc, ci a făcut plângeri penale.

În acest fel, în cadrul dosarului penal, în dimineaţa zilei de vineri, 21 iunie, la casa familiei Şărămăt din Baia de Aramă au descins mai multe dube cu mascaţi, poliţişti şi procurorul de caz, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
 

Avocatul Victor Dumitrică, de la Baroul Mehedinţi, susţine că nu a văzut în viaţa lui un asemenea mod de a de acţiona faţă de un copil. Acesta susţine că a constatat trei aspecte de nelegalitate, cele mai grave fiind modul de a se acţiona faţă de minor, dar şi că la percheziţie a fost chemat şi a participat avocatul familiei adoptive:

„La orele 8,30 ale dimineţii a venit un echipaj format din mai multe dube de mascaţi şi maşini de poliţie cu maşina de la parchet în care se afla o doamnă procuror de la Parchetul Curţii de Apel Craiova, împreună cu o maşină a unui domn avocat din Craiova, Liviu Belulescu. Sub pretextul unei percheziţii s-a intrat în curte. Doamna procuror a intrat în casă şi a bruscat minora şi a scos-o afară, lovind-o de pavele. Copila este târâtă pe jos şi, în loc să fie urcată în maşina unei autorităţi publice, este urcată în maşina avocatului. Nu ştim unde a ajuns şi aşa mai departe. 

Sunt două probleme din punct de vedere legal. Codul de Procedură Civil interzice bruscarea unui minor. Este interzisă cea mai mică formă de abuz pentru punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive care priveşte situaţia unui minor. Este primul aspect de nelegalitate.

În al doilea rând, percheziţiile nu se anunţă dinainte. Este o activitate nepublică şi există riscul de a fi deconspirată şi periclitată cercetarea penală. Acest echipaj şi doamna procuror au venit de la Craiova însoţiţi de domnul avocat. Adică domnul avocat a fost înştiinţat de ei despre această percheziţie. Nu cred că există un avocat în ţara asta care să fi întâlnit o astfel de situaţie.

De regulă, avocaţii care au cerere de asistenţă la activităţile de urmărire penală se anunţă în momentul în care se ajunge la faţa locului. Până să ajung eu aici, doamna procuror a intrat în casă şi a luat această fetiţă. Eu vorbesc pe filmări şi poze pe care le-am primit. A intrat  în casă şi a urcat-o cu forţa în maşina acestui avocate. Minora a fost pusă într-o stare de pericol, de risc. Copilul are vârsta de opt ani, iar prima dată când a intrat un poliţist la ei în curte a urinat pe ea. Astăzi a fost mult mai rău. (...)

Cum este posibil să fie bruscat un copil de către un reprezentant al statului român care trebuie să ocrotească cetăţenii. (...) Din punctul meu de vedere, doamna procuror nu a acţionat conform Codului de Procedură Civilă, pentru că a bruscat minora şi a încunoştinţat despre această percheziţie una din părţi, ceea ce înseamnă că nu mai este imparţială. Familia mă roagă să facem plângere împotriva dumneaei la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi urmează să verifice dumnealor ce s-a întâmplat“, a spus avocatul Victor Dumitrică. 

La vârsta de un şi două luni, Sorina a fost luată de Mariana Şărămăt din centrul de plasament, femeia fiind asistent maternal. În anul 2017 s-a deschis o procedură de adopţie. „Procedura reglementată de legea adopţiei nu a fost respectată, pentru că soţii Şărămăt aveau prioritate la adopţie, pentru că minora locuise cu ei în domiciliu. Trebuia să li se facă o informare scrisă cu proces verbal cu privire la acest drept. Nu s-a făcut această informare. Legea mai obliga ca timp de un an de zile de la deschiderea procesului de adopţie să găsească un adoptator în România.

După şase luni de zile, au accesat baza de adopţii internaţionale şi contactat această familie şi au început demersurile. În termenul de un an de zile, soţii Şărămăt au aflat de faptul că s-a deschis procedura de adopţie şi au făcut mai multe cereri ca să le fie lor încredinţată fata. Toate au fost respinse cu aceeaşi motivare, că este într-un proces de potrivire cu familie din America. Ulterior, familia din America a deschis proces pentru adoptarea fetiţei, care a fost pierdut la Drobeta Turnu Severin, dar au făcut contestaţie şi, la Curtea de Apel Craiova, au primit o sentinţă favorabilă, care este definitivă“, a explicat avocatul familiei din Baia de Aramă. 

Familia adoptivă a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă, dar ulterior a făcut o sesizare şi la Parchetul Curţii de Apel Craiova.

„Parchetul de lângă Judecătoria Baia de Aramă este organul competent să efectueze ceretări în această speţă raportat la infracţiunile sesizate. Este al treilea aspect de nelegalitate. Orice organ de urmărire penală când este sesizat, primul lucru pe care îl face este să verifice competenţa, adică este obligat să verifice dacă este organul mai întâi sesizat. Ori Parchetul Curţii de Apel Craiova trebuia să observe că nu este organul mai întâi sesizat şi să constate că mai întâi fusese sesizat Parchetul de la Baia de Aramă şi să decline cercetările. În caz contrar, se primea dosarul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia de Aramă şi apoi se putea proceda lega“, susţine avocatul Victor Dumitrică,. 

Acesta spune că familia adoptivă nu a mers pe calea punerii în executare a hotărârii, ci a apelat la o altă „portiţă“: „Părinţii adoptivi au o hotărâre judecătorească definitivă care este executorie. Conform legii, trebuia să meargă un executor judecătoresc şi să procedeze la executarea silită, pentru că executorul judecătoresc este imparţial şi trebuia să constate că minora nu vrea să meargă şi că are un sentiment de aversiune faţă de familia diun America. În acest fel se întocmea un proces verbal de constatare şi se sesiza DGASPC Mehedinţi, după care se începea un proces de consiliere a minorei. Nu au mers la executorul judecătoresc, pentru că ştiau că au această variantă la Parchet. Ştiau că fetiţa va fi luată cu forţa, pentru a evita această consiliere“. 

Am încercat să obţinem un punct de vedere de la Maria Antoneta Piţurcă, purtător de cuvânt la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, dar aceasta nu a putut fi găsită.