Unde se termină Oltenia. Orşova, ruptă de comunişti din regiunea Banatului, în urmă cu 47 de ani
0
Deşi întotdeauna Orşova a ţinut de regiunea Banatului, în 1968 la ultima reoganizare administrativ-teritorială, când România a trecut din nou la împărţirea teritorială pe judeţe, această localitate a fost inclusă în judeţul Mehedinţi.
Potrivit configuraţiei istorice, Orşova este o entitate administrativă, teritorială care a ţinut de Banat. În 1968 însă comuniştii nu au ţinut cont de hotarele tradiţionale şi Orşova, dar şi Clisura Dunării până la Şviniţa au fost incluse în judeţul Mehedinţi, ca o compensaţie pentru faptul că Mehedinţiul pierduse de-a lungul anilor o serie de teritorii importante.
„Evident că în vechime deosebirile dintre un spaţiu şi altul adică între ceea ce este de la Orşova spre Vest şi de la Orşova spre Răsărit nu au fost foarte puternice. Şi am în vedere perioada de început a Evului Mediu când în această zonă a spaţiului românesc de astăzi regalitatea maghiară a împământenit o instituţie cunoscută sub numele de Banat. El s-a numit Banatul Severinului, aşa îl reţin documentele, al cărui teritorialitate istoricii nu au stabilit-o cu mare exactitate. În linii generale, el cuprindea Banatul montan de astăzi, deci partea de Răsărit a Banatului şi Vestul Olteniei de astăzi, teritoriul acesta întinzându-se când către Răsărit, când înspre Vest în funcţie de evoluţia evenimentelor militare”, spune prof. dr. Tudor Răţoi, directorul Arhivelor Naţionale Mehedinţi.
Când Banatul de Severin se întindea şi de o parte şi alta a munţilor, deci şi în Banatul de astăzi şi în Oltenia deosebirile dintre aceste zone erau foarte mici şi probabil că nici graiul nu era foarte mult diferenţiat.
Istoricul Tudor Răţoi spune că lucrurile au început să se individualizeze atunci când statele feudale s-au configurat din ce în ce mai puternic şi mai cu seamă din momentul în care Banatul de astăzi a intrat sub stăpânire străină pentru o perioadă îndelungată de timp. A fost sub sub stăpânire maghiară, apoi austriacă şi pentru o perioadă şi sub stătânire turcească, între 1718-1739, între Pacea de la Passarowitz şi Pacea de la Belgrad. Tocmai această dominaţie exercitată asupra Banatului de astăzi a făcut ca populaţia să se diferenţieze mai ales din punct de vedere al graiului, al felului de a vorbi al populaţiei. Şi această situaţie a durat până la înfăptuirea Marii Uniri. Hotarul tradiţional între cele două regiuni era la Vârciorova.
„După 1918, spaţiul orşovean a fost inclus în România Mare, însă el nu a aparţinut unui judeţ din Regatul României. Orşova a ţinut de judeţele care s-au înfiinţat în teritoriile nou alipite României Mari, adică a fost alipită judeţului Caraş, mai târziu Caraş-Severin. Deci este o administraţie românească, dar care se exercită asupra unor teritorii noi ale României Mari şi această organizare a durat până după al doilea război mondial, până în anul 1950 când din cauza prezenţei sovietice aici s-a renunţat la administraţia teritorială tradiţională pe judeţe şi s-au organizat regiunile şi raioanele”, precizează directorul Arhivelor Naţionale Mehedinţi.
În Banat s-a înfiinţat regiunea Timişoara sau Regiunea Banat cum s-a numit ea mai târziu, care cuprindea Banatul de astăzi, mai puţin zona nordică a lui, unde s-a înfiinţat Regiunea Aradului cu centrul la Arad. În Oltenia s-au înfiinţat iniţial două regiuni: Regiunea Gorj în care a fost inclus şi Severinul (între 1950 şi 1952) şi Regiunea Craiova, care cuprindea restul Olteniei. Cele două regiuni s-au desfiinţat în 1952 şi s-a înfiinţat regiunea Craiova, Oltenia de astăzi, cu sediul la Craiova, care şi-a schimbat denumirea apoi în regiunea Oltenia.
Această organizare de tip sovietic a ţinut până în 1968, când s-a revenit la organizarea tradiţională pe judeţe.
În 1967, judeţul Mehedinţi nu era prevăzut în proiectul de reorganizare teritorială şi după toate probabilităţile ar fi fost inclus în judeţul Gorj. Autorităţile locale de la acea vreme nu au stat însă cu mâinile în sân şi datorită unei iniţiative locale au reuşit să-l sensibilizeze pe Nicolae Ceauşescu.
„S-a petrecut un lucru, care se întâmpla foarte rar în vremea regimului comunist: s-a organizat o adunare populară de către factorii administrativi, care au ştiut, au avut curajul să adune şi populaţie în faţa teatrului şi au solicitat conducerii de partid şi de stat de atunci să se înfiinţeze şi judeţul Mehedinţi. Conducerea de partid, Ceauşescu probabil personal, a dat satisfacţie celor care au solicitat acest lucru şi a reînfiinţat judeţul Mehedinţi”, spune reputatul istoric Tudor Răţoi.
Numai că deşi în Evul Mediu era cel mai întins judeţ din Oltenia, pe măsura trecerii timpului, în Epoca Modernă, mereu s-au făcut amputări din teritoriul său şi au fost atribuite în mod deosevit judeţului Dolj. De pildă, Calafatul şi Filiaşul de astăzi ţineau de judeţul Mehedinţi în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Aşa se face că în 1968, Mehedinţiul nu a mai fost reînfiinţat pe vechile hotare, ci pe o suprafaţă mult mai mică.
Şi atunci, în compensaţie, comuniştii i-au dat Mehedinţiului localitatea Orşova şi Clisura Dunării până la Şviniţa, aşa cum este configuraţia judeţului de astăzi. „Deci o regiune din Banat a fost atribuită judeţului Mehedinţi, nemaiţinându-se cont de tradiţia istorică, de instituţiile care au funcţionat de-a lungul vremii. Acest lucru nu a deranjat populaţia întrucât orşovenilor le-ar fi fost mult mai greu să ajungă la Reşiţa decât la Turnu Severin pentru a rezolva diversele lor problemele”, mai spune istoricul severinean.
Şi astfel s-a instituit această organizare, care a făcut ca Orşova după 1968 încoace să aparţină de judeţul Mehedinţi.
Citeşte şi:
16 februarie 1968. Controversele ultimei reorganizări administrativ-teritoriale
Se încarcă comentariile...
