Un mason a fondat Muzeul Regiunii “Porţilor de Fier”  şi a descoperit thermele Drobetei romane

Alexandru Bărcăcilă, (31 martie 1876, Bughea de Sus, Muscel – 6 februarie 1970, Bucureşti), a fost profesor de limbi clasice şi fondatorul Muzeului Regiunii "Porţile de Fier" la Drobeta Turnu Severin. Marele profesor şi arheolog a făcut parte din Loja Masonică “Lumina”, care s-a înfiinţat la Turnu Severin în jurul anului 1900. Câţiva ani mai târziu se numără printre cei care au înfiinţat Societatea Culturală „Casa Luminii”.

Clasele primare le-a urmat la Câmpulung-Muscel, apoi bursier al Seminarului „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti. În septembrie 1897 şi-a echivalat la Liceul „Matei Basarab” absolvirea cursului complet al studiilor liceale clasice, intenţionând să se înscrie la Şcoala de Poduri şi Şosele. Renunţă în ultimul moment, la sfatul profesorului său C. Dumitrescu-Iaşi şi urmează filologia clasică la Universitatea din Bucureşti, având printre profesori pe Grigore Tocilescu. Împreună cu acesta face excursii de studii în ţară, inclusiv la Drobeta, precum şi în Grecia.

În 1907 a venit ca profesor secundar la Turnu Severin, din 1912 predând româna şi latina la Liceul „Traian”, pe care îl va conduce cu mici înteruperi, în perioada 1922-1938. În această calitate a construit Internatul liceului (astăzi Muzeul Porţilor de Fier), stadionul „Dr. C. Angelescu”, iar la 12 mai 1912 a înfiinţat muzeul amintit.

Ca profesor de română, greacă şi, mai ales, latină, a dat elevilor o pregătire temeinică şi complexă, cultivând valorile umanismului clasic şi ale iubirii de neam. În 1919, Alexandru Bărcăcilă, împreună cu un grup de intelectuali în frunte cu Theodor Costescu, înfiinţează Societatea Culturală „Casa Luminii” care, în 1947, va juca un rol important în viaţa spirituală a Mehedinţiului. Casa Luminii a iniţiat o renumită serie de conferinţe cu public, cu mari personalităţi ale vremii din toate domeniile, precum: I.G. Duca, Nicolae Iorga, Ion Pillat, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Sextil Puşcariu, Simion Mehedinţi, Constantin Rădulescu-Motru, Vasile Goldiş, Alexandru Lapedatu, Ion Jianu, Constantin Şerban-Făgeţel, Dumitru Tomescu, Ion Simionescu, I. Al. Brătescu-Voineşti, Gheorghe Ţiţeica, Petre Sergescu, Constantin D. Ionescu, Mihail Guşiţă şi alţii.

A făcut cercetări şi săpături arheologice în castrul roman Drobeta, unde a continuat perieghezele lui Gr. Tocilescu la Cetatea Severinului, Ostrovul Banului, Ostrovul Corbului, Ostrovul Mare şi Mânăstirea Coşuştea-Crivelnic. A făcut parte din comitetul de conducere la fondarea revistei „Arhivele Olteniei” în 1922, unde a fost o prezenţă permanentă. A mai colaborat la revista „Boabe de grâu”. În 1934 a fost distins cu premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române. În 1936 a descoperit mult căutatele therme ale Drobetei romane, deasupra cărora  a dezvelit un cimitir medieval. Supranumit de elevi „Leul” şi lăsându-le o amintire de neşters, spre sfârşitul vieţii s-a retras în Bucureşti. În 1966 a primit titlu de profesor emerit, iar la 27 mai acelaşi an, Academia Română l-a sărbătorit solemn cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani. La 6 februarie 1970 s-a stins din viaţă în capitala ţării însă, conform propriei dorinţe, a fost adus şi înmormântat la Turnu Severin.

Citiţi şi:

Masoneria, pe înţelesul tuturor. Scurt tratat de masonerie la Galaţi

Masonii explică la Iaşi ritualuri şi ceremonii ţinute secret