Turnu severin: Gabriel Crăciunescu, de 33 de ani prezent pe șantierele arheologice
0
De mic copil a îndrăgit istoria și a ajuns să sape județul în lung și-n lat pentru a scoate la lumină vestigii ale trecutului.
Gabriel Crăciunescu s-a născut și a copilărit la doar 3 kilometrii de malurile Dunării. Mai precis în comuna Scăpău. De mic i-a plăcut să studieze istoria, dar și să pescuiască. Pe timpul liceului, abia aștepta vacanțele și să revină în mediul rural, acolo unde se simțea cel mai bine.
„Abia aşteptam să ajung acasă. Gospodăria bunicii mi se părea cel mai frumos loc de pe pământ. Mă duceam de fiecare dată cu copii la scăldat la Dunărea Mică şi de foarte multe ori luam şi undiţa cu mine. Îmi plăcea la nebunie să pescuiesc. Acum, aşi dori din tot sufletul să mai am timpul să pescuiesc. Însă nu mai este ce a fost. Să stai pe malul apei şi să pescuieşti este, după mine, cel mai frumos şi bun moment de relaxare”, declară directorul adjunct al Muzeului Regiunii Porţile de Fier, Gabriel Crăciunescu.
A ales arheologia
După absolvirea liceului în Severin, Gabriel Crăciunescu a ales să urmeze Facultatea de Istorie din Iaşi, din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza. „Am ales să urmez cursurile de arheologie, însă meseria nu am învăţat-o în studenţie, ci pe şantierele arheologice. În 1976 am ajuns să lucrez la muzeu, iar în acel an am participat la primul şantier de arheologie, sub îndrumarea marelui profesor Petre Roman. Acesta a fost şi singurul şantier unde am fost ca simplu arheolog. Următoarele, până în ziua de astăzi, au fost şantiere personale. Adică eu le-am început”, mai declară Crăciunescu. Şi pentru a ieşi în evidenţă cu descoperiri uimitoare, Crăciunescu s-a axat în special pe epoca bronzului, respectiv Cultura Gârla Mare.
Din 1990 însă, Gabriel Crăciunescu a început să aibe şi şantiere pe Cultura Verbicioara. „Am avut chiar şi trei şantiere pe an. Toate au fost importante, însă cele mai bogate în descoperiri au fost cele de la Rogova, Oreviţa Mare şi Ostrovul Mare. La Rogova a fost vorba de o aşezare aparţinând epocii bronzului, la Oreviţa Mare am surprins partea finală a Culturii verbicioara, iar la Ostrovul Mare am descoperit cele mai multe schelete umane. Aici am găsit 42 de morminte, însă cred că acolo erau peste 100. Au fost înghiţite de Dunăre odată cu construcţia Hidrocentralei Porţile de Fier II”, mai susţine Crăciunescu.
Activitate importantă în publicistică
Şi pentru ca toată această muncă de cercetare şi descoperire să nu rămână neştiută, actualul director adjunct al muzeului, a publicat zeci sau chiar sute de lucrări de specialitate de arheologie. Totodată a participat la nenumărate expoziţii, chiar şi peste hotare. „Cea mai importantă lucrare a amea se referă la epoca bronzului în Muntenia şi Oltenia, lucrare publicată în limba germană”, mai declară Gabriel Crăciunescu
Cum vedeţi munca de arheolog?
G.C. „Munca de arheolog presupune multă pasiune, dar şi probabilitate profesională. Totodată, această muncă presupune eforturi familiare. Eram plecat şi câte trei luni pe an de lângă familie”.
Dacă aţi mai fi tânăr, aţi alege din nou această meserie?
G.C. „Cu cea mai mare bucurie. Nu cred că aş face altceva în afară de arheologie. Din ce lucrezi mai mult, din ce eşti tot mai atras de meserie. Oricum, omul învaţă cât trăieşte, iar timpul biologic nu ajunge pentru a cunoaşte totul.
Se încarcă comentariile...
