Cum a ajuns Strehaia paradisul facturilor fictive şi al kitsch-urilor imobiliare. Mahalaua Ţigănia - moştenirea romilor robi la mănăstire

Cum a ajuns Strehaia paradisul facturilor fictive şi al kitsch-urilor imobiliare. Mahalaua Ţigănia - moştenirea romilor robi la mănăstire

Unul din palatele ţiganilor de la Strehaia FOTO Corina Macavei

Puţini ştiu că strămoşii actualilor ţigani de la Strehaia sunt foştii robi ai mânăstirii din localitate, pe care Matei Basarab i-a dat sfântului lăcaş în  anul 1650.  După patru secole, foştii ţigani de curte ai mânăstirii au ajuns astazi  să trăiască în palate de marmură şi să conducă bolizi de zeci de mii de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prima menţiune despre ţiganii robi ai Mânăstirii Strehaia este la 1 iulie 1654, în zapisul, actul de cumpărare, prin care Ghira Ţiganul condamnat la moarte este răscumpărat de Teodosie eromanahul spre a rămâne pentru totdeauna ţigan al mănăstirii Strehaia. Mânăstirea le-a dat loc pentru sălaş, pentru casă, gospodărie, în partea de apus, la circa 300 de metri, unde grupul de robi-ţigani au dat naştere la mahalaua „Ţigănia”, cu construcţii modeste, rudimentare.

„Mahalaua Ţigănia s-a format şi a rămas cu această denumire pentru totdeauna în istoria aşezării, unde descendenţii acestora nu se deosebesc cu nimic de locuitorii oraşului, privind prezenţa lor sub toate aspectele în viaţa societăţii strehăiene. Îşi mai păstrează doar rădăcina, pe care unii o recunosc fără jenă, nu-i afectează, alţii o contestă. Odată cu evoluţia societăţii s-a schimbat mentalitatea, realizându-se căsătorii mixte, dând naştere la noi familii, care-şi respectă înaintaşii şi de o parte şi de alta. Bărbaţii nu au renunţat la numele de familie al stră-strămoşilor lor”, spune C.A. Protopopescu în volumul „Strehaia în istorie”. Urmare a desfiinţării robiei în 1856 de Barbu Ştirbei foştii robi ai mănăstirii au fost şi ei împroprietăriţi, alături de clăcaşii mînăstirii, cu teren în „pământurile din Valea Huşniţei” şi în „Strehăiţa până la viile părăsite”la 1864.

Când au apărut primii ţigani căldărari la Strehaia?

Din rândul căldărarilor duşi în Transnistria au făcut parte şi cei care s-au întors în ţară şi au revenit la Strehaia, în zona unde, până la deportare, o considerau, prin sălaşele lor ţigăneşti ca o vatră. Au sosit aici în primăvara anului 1944, grupuri de familii cu bulibaşa lor, Moş Mihai Tănase şi sora acestuia, Mihai Brânduşa, unde au hotărât să rămână pentru totdeauana, urmând a-şi ridica case şi renunţând cu timpul la dormitul în corturi. După 1944, la Strehaia numărul familiilor de ţigani căldărari a crescut prin venirea altor familii din sate învecinate şi chiar din alte colţuri ale ţării.

Primirea acestora în rândul primelor familii stabilite la Strehaia a fost cu înţelegerea bătrânului bulibaşă, moş Mihai Tănase, a fiului său Istrate Mihai care i-a urmat ca bulibaşă, a fiului acestuia Mihai Gheorghe (Mitea), la rândul său bulibaşă. Acesta a avut o dorinţă, o ambiţie, să transforme Strehaia în reşedinţa ţiganilor căldărari pe ţară în locul celui de la Sibiu.

Despre Mihai Gheorghe, bulibaşa ţiganilor, fostul ofiţer de poliţie judiciară, actualmente directorul unei agenţii de detectivi particulari din Drobeta Turnu Severin, Dumitru Tudor, spune că era deosebit de abil şi un foarte bun negociator.

„Bulibaşa era deosebit de abil, de plăcut, sociabil, nu avea carte, negocia la sânge, era cel mai bun negociator pe care l-am văzut vreodată, se tăvălea pe jos, făcea scamatorii, până nu ajungea el unde-i convenea nu puteai să faci cu el nimic. După revoluţie a vrut să facă o bancă numai pentru ţigani în casa lui mare”, spune Dumitru Tudor.

Ion Iliescu le-a restituit aurul

O caracteristică a foştilor căldărari-nomazi, spune C.A. Protopoescu, a fost şi este tezaurizarea aurului. Statul comunist (1945-1989) a luat o serie de măsuri împotriva tendinţei de tezaurizare a aurului, confiscându-le mari cantităţi de galbeni de aur. Periodic, organele de Miliţie şi Securitate ridicau cantităţi importante de aur de la căldărarii din Strehaia, însă aceştia pe căi ilicite, îşi refăceau rezervele de aur confiscate cu ajutorul ţiganilor din Serbia şi Ungaria. Pentru galbenii confiscaţi, căldărarii au primit o dovadă, un înscris, astfel că după evenimentele din 1989 în baza acestor înscrisuri, le-a fost înapoiat aurul.

„Înainte de alegerile din mai 1990, Ion Iliescu a ajuns la Strehaia, însoţit de cel care va ajunge general peste noapte Dumitru Iliescu, fiul oraşului, şef al Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP). La întâlnirea lui Ion Iliescu cu locuitorii oraşului în faţa casei de cultură, ţiganii căldărari cu mic cu mare, au venit la întâlnirea cu cel care le-a înapoiat aurul, cu galbeni la gât şi alţii legaţi la mâini, au încins o horă ţigănească, strigând în gura mare „Iliescu, Iliescu să trăiască, că am luat aurul înpoi. E al nostru! E de-al nostru! Să trăiască! Iliescu le-a mulţumit pentru prezenţă, urându-le sănătate”, spune C.A Protopopescu, în acelaşi volum.

Trăiesc în lux

Palatele ţiganilor de la Strehaia au sfidat întotdeauna bunul gust, dar mai ales criza. Dacă în primii ani după 1990, ţiganii concurau între ei în privinţa turnuleţelor de pe case, în ultimii cinci ani, la Strehaia au fost ridicate adevărate palate, construite după ultimele tendinţe în materie imobiliară (piscină, foişor, fântână arteziană, sală de fitness).

Sunt case care valorează milioane de euro şi pe care şi le-ar putea permite numai oameni de afaceri potenţi. Luxul este completat de autoturisme scumpe care stau parcate în garajele acestor palate. O plimbare pe străzile din Strehaia aproape că-ţi taie răsuflarea şi îţi lasă impresia că te afli într-un oraş al milionarilor din Top 300. Pe nimeni nu mai miră faptul cum şi-au strâns căldărarii de Strehaia imensele averi. În nici un caz din confecţionarea căldărilor, meserie care i-a făcut celebri şi pe care au abandonat-o, prin acomodarea din mers cu tranzacţii comerciale fictive.

Au afacerile în sânge

În cazul romilor din Strehaia – întâmplător sau nu, toţi purtând acelaşi nume „Mihai” – ceea ce frapează este faptul că, deşi sunt neştiutori de carte, reuşesc să învârtă afaceri de milioane de lei. Fără şcoli de management ori economie, aceştia au în sânge afacerile pe care în multe situaţii le încheie doar bătând palma ori garantând cu găleţile de aur. Îşi asigură spatele plătind diverse firme de avocatură din Severin ori Craiova, precum şi cabinete de evidenţă contabilă. Căldărarii nomazi de ieri au dispărut, iar în locul acestora au apărut „oamenii de afaceri”. În primii ani după 1990, la Strehaia îşi avea reşedinţa mafia deşeurilor metalice. Apoi, treptat, afacerile acestora s-au diversificat şi s-au extins în toată ţara.

Fără doar şi poate cel mai cunoscut membru al comunităţii ţiganilor de la Strehaia este Mihai Ion Stelică zis Leo „Prinţul ţiganilor“, cunoscut pentru relaţii sale cu tot felul de cântăreţe şi vedete autohtone. Şi-a clădit o avere fabuloasă din afaceri cu produse petroliere scutite de accize şi alte „inginerii” financiare.

Clanurile ţigăneşti puse cu botul pe labe

În ultimii trei ani, rând pe rând, au fost destructurate mai multe reţele organizate, în care era implicată mafia ţigănească de la Strehaia.

În 2011, DIICOT Mehedinţi a instrumentat dosarul unor romi de la Strehaia, care înşelaseră Termocentrala de la Halânga cu circa un milion de dolari, livrând circa 37 tone de pământ cărbunos în loc de cărbune energetic. Dosarul nu este nici la această oră finalizat pentru că romii au bani de avocaţi buni care ştiu să tragă de timp. Părea o afacere de domeniul incredibilului, dar procurorii DIICOT aveau să scoată la lumină şi alte megaafaceri.

Firmele-fantomă ale ţiganilor de la Strehaia au alimentat cu facturi fictive zeci de firme din Mehedinţi, dar şi din alte judeţe ale ţării. Metoda devenită clasică este următoarea: firmele introduc în contabilitate aceste facturi fictive pentru a scădea baza de impozit, producând astfel pagubă bugetului de stat. Oameni de afaceri importanţi din Mehedinţi dau acum socoteală pentru aceste tranzacţii fictive, mulţi dintre ei riscând să ajungă după gratii pentru evaziune fiscală.

La începutul lunii martie 2012, oamenii legii au efectuat 30 de percheziţii domiciliare în cinci judeţe, pentru destructurarea unui grup infracţional format din 34 de persoane, acuzaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani în valoare de 20 milioane de euro. Printre numele din acest dosar se numără un fost comisar şef de la Garda Financiară şi omul de afaceri Cătălin Spătaru, poreclit "regele asfaltului" din Piteşti. Liderii grupării, învinuiţii Mihai Gheorghe şi Mihai Ion, au identificat 50 de societăţi comerciale, având cifre semnificative de afaceri. În înţelegere cu administratorii acestora, în schimbul unui comision de 10%, ei au emis facturi fiscale pentru operaţiuni comerciale fictive, de livrare mărfuri sau prestare servicii, în scopul diminuării taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat. A fost doar începutul unor cazuri trase apoi parcă la indigo.

Nu îşi achită impozitele pe clădiri

În ciuda luxului în care trăiesc, ţiganii din Strehaia nu îşi plătesc impozitele pe clădiri. Nu au pe numele lor trecute bunuri de valoare şi, în plus, o altă situaţie care creează neclarităţi la plata taxelor este faptul că în Strehaia jumătate din locuitori poartă numele Mihai. Chiar dacă Fiscul pune sechestru pe bunurile acestora, rezultatul este zero pentru că nimeni nu cumpără casele ţiganilor.

„Nici nu le vor vinde vreodată pentru că ei au următoarea tehnică: în primul rând niciun ţigan nu se duce să cumpere de la celălalt, asta e lege, dacă încalcă regula asta e un om terminat, apoi dacă un român face greşeala şi cumpără îi fac viaţă grea ţiganii până cel mult în două luni dispare de acolo. În acest caz nu este de făcut decât un singur lucru: cu un buldozer, cea mai mare, cea mai frumoasă casă trebuie demolată. Cu alte cuvinte le dai un avertisment, de azi înainte cine nu îşi plăteşte taxele asta păţeşte. Şi după ce dai prima casă jos, să vezi cum vin cu banii la primărie şi îşi plătesc taxele, că au de unde. Trebuie dat un exemplu, dar trebuie să ai curaj să faci asta”, mai spune Dumitru Tudor. Administraţia Financiară Strehaia sunt înregistrate 120 de firmele pe numele cetăţenilor de etnie romă, acestea datorând bugetului de stat zeci de milioane de lei.

Mafia ţigănească continuă să dea bătăi de cap oamenilor legii şi probabil va mai trece ceva vreme până când lucrurile vor intra pe un făgaş normal la Strehaia.

Citeşte şi:

Descinderi în raiul evazioniştilor de la Strehaia. Prejudiciul este de 2 milioane de euro

Percheziţii la persoane bănuite de evaziune fiscală şi spălare de bani la Strehaia. Prejudiciul estimat este de 3.000.000 de euro

Percheziţii la Strehaia şi la primarul comunei mehedinţene Prunişor. Este vizată o reţea specializată în evaziune fiscală

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: