Severineanul Constantin Gruiescu, primarul cu vederi occidentale în modernizarea serviciilor sociale urbane

Severineanul Constantin Gruiescu, primarul cu vederi occidentale în modernizarea serviciilor sociale urbane

Palatul Cultural Teodor Costescu din Turnu Severin construit pe terenul obţinut în acele vremuri de primarul Constantin Gruiescu

Cel mai important primar al oraşului Turnu Severin înainte de primul război mondial este medicul Constantin Gruiescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

După studii gimnaziale la Turnu Severin şi liceale la Liceul „Matei Basarab” din Bucureşti, a urmat Şcoala de Medicină a lui Carol Davila, unde l-a avut profesor printre alţii, pe C. Severineanu. În 1897 şi-a luat doctoratul şi s-a stabilit la Turnu Severin, unde va face carieră medicală, dar şi ca prim edil al oraşului. Până la război a fost medic locotenent la Regimentul I Mehedinţi şi la CFR, unde a început să facă operaţii chirurgicale din cele care până aici se făceau doar la Viena.

În timpul războiului a fost medic cu grad de maior, a condus spitalele militare din Craiova, Galaţi, Botoşani şi Tg. Frumos, perioadă în care a executat intervenţii chirurgicale la câteva mii de răniţi, a organizat serviciile de îngrijire a bolnavilor, a improvizat instalaţii sanitare (băi, iluminat), a înfiinţat un centru de mecanoterapie şi electroterapie la Tg. Frumos, cel mai important din Moldova.

După război, întors la Turnu Severin, şi-a reluat activitatea de medic, a ajutat Spitalul „Grecescu” cu noi utilităţi, el însuşi donând 5 salvări. În 1928 a fost numit medic primar al Cooperaţiei Meseriaşilor, iar din sanatoriul său a făcut un vademecum gratuit pentru oamenii săraci. Ca om politic ales deputat conservator, a propus în Cameră şi s-a ocupat de construirea abatorului din Turnu Severin.

În anii 1911-1914 a fost ales primar al Severinului, perioadă în care a realizat importante lucrări edilitare în tânărul oraş: prima instalaţie de captare a apei potabile din Dunăre, lucrări de canalizare, începutul pavării cu piatră cubică pe Calea Traian, continuarea pavării străzilor până în mahalale, construirea halei din Piaţă Mică, plantarea aleilor din Parcul Rozelor, modernizarea primăriei şi a cimitirului ortodox, repararea şcolilor. A bătut drumul ministerelor pentru a obţine banii necesari acestor edilităţi.

A obţinut terenul pentru construirea Palatului Cultural, fondarea acestui edificiu datorându-i-se lui şi lui Teodor Costescu în aceeaşi măsură. A obţinut 15 ha de pădure pentru lemn de ars cărămida necesară construirii Palatului Cultural, halei din Piaţa Mică şi Cazarmei edilităţii. A obţinut bani pentru extinderea Atelierelor CFR, cu depou şi linii de garaj salvând astfel mutarea acestor ateliere la Craiova. A obţinut proiectul de lege privind înfiinţarea a cinci şcoli normale, a modernizat şcolilele, a introdus sobe de teracotă.

S-a preocupat de igiena oraşului, a mecanizat serviciul de salubritate, a împrejmuit maidanele şi, cel mai şocant proiect a fost construirea unui crematoriu pentru gunoaie, primul din ţară, distrus însă de bombardament în timpul războiului, un asemenea proiect nemaifiind preluat în perioada următoare şi nici astăzi.

A înfiinţat Liga Drepturilor Omului. Om cu vederi occidentale în modernizarea serviciilor sociale urbane, faptele sale au rămas de paradigmă ca şi cele ale lui Teodor Costescu pentru posteritate. (text preluat din „Dicţionarul Enciclopedic al judeţului Mehedinţi” – coordonatorii lucrării Ileana Roman şi prof. dr. Tudor Răţoi, Editura Prier 2003, pag 34-35)

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: