Ritualuri de Sfântul Gheorghe - în Ardeal casele se împodobesc cu rug şi leuştean, iar în Bucovina tinerii se urzică pentru a fi mai sănătoşi şi mai harnici
0În calendarul popular, Sfântul Gheorghe este considerat un zeu al vegetaţiei, protector al naturii, al vitelor şi al oilor. De aceea, în ziua în care este prăznuit, oamenii din popor ţin cont de o serie de ritualuri de Sfântul Gheorghe şi de superstiţii.
Creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe pe 23 aprilie. Dintre ritualurile de Sfântul Gheorghe, în această zi este bine ca la ferestre şi la uşi creştinii să pună ramuri de salcie, ca semn de sărbătoare şi prosperitate. De Sfântul Gheorghe, dacă gospodarii se stropesc cu apă neîncepută, luată dis-de-dimineaţă din fântână, apoi cu agheasmă, acestea alungă orice vrajă din casa lor. Se obişnuieşte ca de Sfântul Gheorghe casele şi anexele să fie împodobite.
În Muntenia, se pun crengi de tufan sau de păr, în Transilvania rug verde şi leuştean, rug sau frunză de fag sau gorun în Banat, şi au şi rol în protejarea casei şi gospodăriei de acţiunea strigoilor de mană, care sunt foarte activi în această perioadă.
Obiceiul ramurilor verzi de Sfântul Gheorghe are o dublă semnificaţie în civilizaţia tradiţională: marchează venirea primăverii şi are proprietăţi aducătoare de noroc. Rădăcinile acestei practici se regăsesc în credinţa că, atunci când vine pe pământ, Sfântul Gheorghe îşi leagă calul de un stâlp al porţii şi paşte iarbă de pe glie. Obiceiul este răspândit în majoritatea zonelor etnografice ale ţării. În Mehedinţi, credincioşii merg la mormintele celor trecuţi în lumea cealaltă pentru a le pune coroniţe de salcie.
Ritualuri de Sfântul Gheorghe - obiceiul urzicatului în Bucovina
„Ziua de Sfântul Gheorghe marchează începutul primăverii, întreaga natură dezlănţuindu-se, pentru a căpăta cât mai mult din verdele viu ce apare din rodul seminţelor ori din mugurii pomilor. Nu întâmplător, în iconografia românească, Sfântul Gheorghe este reprezentat ca purtând peste veşmintele sale de ostaş o mantie de culoare verde. În zorii zilei de Sfântul Gheorghe, gospodarii decorează porţile, uşile, ferestrele, grajdurile, magaziile, hambarele, vasele cu lapte, fântânile şi instrumentele agricole cu ramuri verzi“, spune cercetător ştiinţific doctor Ilin-Grozoiu Loredana Maria, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolaescu-Plopşor“ Craiova, într-un articol despre „Credinţe şi ritualuri legate de sărbătoarea Sfântului Gheorghe în zona Mehedinţilor“.
Tot în zona Mehedinţiului, au loc o o serie de acte rituale în vederea obţinerii, conservării sau pierderii manei.
În zona Bucovinei există obiceiul urzicatului. În această zi, tinerii se ating pe mâini şi pe picioare cu tulpini de urzică, crezând că vor deveni mai ageri, mai harnici, mai sănătoşi şi vor avea mai multă putere de muncă.
Ritualuri de Sfântul Gheorghe - fetele nemăritate îşi pot vedea ursitul
În alte zone ale României, un obicei de Sfântul Gheorghe este stropitul sau scăldatul oamenilor, animalelor sau al obiectelor din gospodărie, în vederea purificării şi pentru nu a se îmbolnăvi tot anul şi pentru a se curăţa de rele.
Băieţii le udă pe fete, ca să nu se apropie de ele strigoaicele sau pentru ca fetele să nu se transforme în strigoaice, reprezentând, totodată, un gest de bucurie şi de mulţumire pentru apropierea primăverii. Se spune că în noaptea de Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea chipul ursitulului oglindit într-un vas cu apă de izvor din care nu s-a băut, dacă stau goale între lumânări aprinse, aşezate în formă de cruce.
Sfântul Gheorghe - martir în numele lui Hristos
Sfântul Mucenic Gheorghe s-a născut în Capadocia, într-o familie creştină, şi a trăit în timpul domniei împăratului Diocleţian. Încă de tânăr rămâne fără tatăl său, care a murit mărturisind credinţa creştină. Împreună cu mama sa, se muta în Palestina. Urmează cariera militară, ajungând comandant în armata împăratului Diocleţian. În anul 303, când împăratul a început persecuţiile împotriva creştinilor, Sfântul Gheorghe a mărturisit chiar înaintea lui Diocleţian credinţa în Hristos.
După ce a fost supus la numeroase chinuri, a fost condamnat la moarte prin decapitare în anul 303, în ziua de 23 aprilie. Tot acum, au primit moarte mucenicească Glicherie, Valeriu, Donat, Terin şi Alexandra, soţia împăratului Diocletian, care trecuseră la credinţa creştină, după ce, pentru rugăciunile Sfântului Gheorghe, Dumnezeu a înviat un mort. Şi după moarte, sfântul s-a arătat făcător de minuni fiind grabnic ajutător celor ce îl cheamă în rugăciuni.
Recomandări pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
