Prietenia impresionantă dintre un urs şi părintele Nil Dorobanţu, călugărul prigonit de Securitate. „Animalul a venit la uşa pustnicului cu un stup de miere“

Prietenia impresionantă dintre un urs şi părintele Nil Dorobanţu, călugărul prigonit de Securitate. „Animalul a venit la uşa pustnicului cu un stup de miere“

Părintele Nil Dorobanţu FOTO Arhivă

Prietenia dintre monahul Nil Dorobanţu şi animalul sălbatic s-a născut atunci când călugărul i-a oblojit animalului o rană de la o labă. Ursul şi-a răsplătit vindecătorul cu miere de albine.

Ştiri pe aceeaşi temă

În volumul <<Ieroschimonahul Nil Dorobanţu „nebun pentru Hristos” şi flacără vie a monahismului secolului XX>>, ediţie îngrijită  de preotul Ionel Dumitru Adam, se povesteşte despre prietenia părintelui Nil cu un urs din pădurile vrâncene, pe care monahul îl considera drept ucenicul său.  La fel ca Arsenie Boca, părintele Nil Dorobanţu este unul dintre calugării pe care Securitatea i-a prigonit înainte de '89. Sub acuzaţia de „misticism“, monahul a fost arestat şi supus unor torturi inimaginabile doar ca să renunţe la credinţa şi misiunea sa.

Se spune că la un moment dat, nişte vânători au vrut să-l împuşte pe urs, dar acesta s-a salvat venind la casa monahului.

<<Când a ajuns la uşă, hop şi vânătorii. „– Staţi aşa! Este ucenicul meu!” le-a strigat Părintele. Le-au căzut armele din mână, s-au îngălbenit la faţă. Ava i-a mărturisit, i-a binecuvântat şi le-a dat drumul, spunându-le: „- Să nu mai omorâţi animalele!”>>, se arată în volumul amintit.

Dar cum a ajuns părintele Nil să se împrietenească cu acest animal este o altă poveste. Ieroschimonahul Nil Dorobanţu se plimba într-o zi prin pădure, când l-a întâlnit pe urs, care gemea de durere fiindcă îi intarse o aşchie într-una din labe.

<<Laba îi era umflată şi plină de puroi. Părintele Nil i-a spus: - „Moş Martine, dă laba încoace!”. Ursul a întins laba părintelui, care cu o smucitură adâncă i-a strâns-o, să-i curgă tot puroiul. (...) Apoi i-a spălat rana cu Sfânta aghiazmă, i-a pus Sfântul mir, l-a pansat bine, cu batiste atinse de moaştele Sfintei Parascheva>>, se povesteşte în carte.

Înduioşător este şi finalul poveştii, când ursul, după ce s-a vindecat, a ţinut să-i mulţumească monahului pentru îngrijire în felul lui. A venit la uşa pustnicului cu un stup de miere de albine, „a salutat ca un om cu mâna, apoi a plecat”.

<<De atunci a rămas la uşa pustnicului o inscripţie: „Animalele sălbatice sunt mai domestice decât limba creştinului!”>>.

Cine este părintele Nil Dorobanţu?

Ieroschimonahul Nil s-a născut la Crainici (Mehedinţi), la 1 august 1920, dintr-o veche familie de moşneni olteni. A fost licenţiat în Filosofie şi Litere, absolvent în Drept şi doctorand la Teologie. Face primele trei clase în satul natal, apoi clasa a patra în Bucureşti, la şcoala primară a sectorului Ateneul Popular, avându-l coleg pe Regele Mihai, Colegiul “Sfântul Sava” şi Liceul Militar “Alexandru Sturza”. din Craiova. Va absolvi şcoala militară ieşind ofiţer activ cu gradul de sublocotenent, împărtăşind cariera militară, la fel ca unchiul său, generalul Gheorge Dorobanţu. Va renunţa la cariera militară pentru studiu, absolvind Teologia, Filozofia şi Literele şi Dreptul, toate cu „magna cum laudae”.

Cunoştea nu mai puţin de 12 limbi străine. Călugărit la Cernica, a trecut prin eparhiile de Galaţi şi Buzău, hirotonit ierodiacon în 1948 şi ieromonah în 3 iulie 1949.  În 1952 era vieţuitor la Râmeţ când a cerut a fi primit la Nicula. În martie 1977, imediat după cutremur, părintele este adus în satul Crainici. Era lovit puternic la piept, dar nu se ştiu exact cauzele loviturilor. Nu lasă pe nimeni în preajma sa decât pe sora sa Paulina Dorobanţu şi în data de 27 marie 1977 trece la cele veşnice, fiind înmormântat în satul său natal, Crainici.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: