Povestea medicului samurai de la ortopedie

Când îşi lasă halatul alb, medicul Igor Pucalev îmbracă keikogi, costumul celor care practică aikido, şi îl găseşti alături de elevii săi la Sala Polivalentă din Drobeta Turnu Severin. În dojo-ul său, medicul cu centura neagră spune că îşi găseşte echilibrul de care are nevoie.

În urmă cu 13 ani a plecat din Basarabia şi s-a stabilit în România, unde a trebuit pentru început să urmeze un stagiu de echivalare la Spitalul nr 1 de Urgenţe din Craiova, iar apoi a lucrat la Turceni, la Rovinari şi de cinci ani s-a stabilit la Turnu Severin. Amintirile legate de Basarabia sunt un amestec de nostalgie după anii frumoşi ai copilăriei, dar şi tristeţe provocată de  pierderea întregii sale familii. „Din păcate, în Basarabia nu mai am la cine să merg, părinţii şi amândoi fraţii săi mei sunt morţi”,  spune Igor Pucalev.

Drumul spre performanţă a plecat din Chişinău şi a însemnat multă muncă. A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie din Chişinău, apoi  a făcut secundariatul în ortopedie şi traumatologie la Chişinău,  iar după ce a absolvit aici doctoratul, a venit în România în anul 2000, unde a fost primit cu braţele deschise. „Aşa a trebuit, aşa s-a întâmplat să vin aici, dar îmi pare foarte bine că am venit în România. Am fost primit ca acasă peste tot, nu m-am simţit niciodată jignit sau să mi se reproşeze că am venit din Basarabia ori să mi se spună că nu eşti de-al nostru”, spune medicul Pucalev.

Îşi aminteşte însă şi acum cu tristeţe anii când era nevoit să vorbească şi să înveţe după cărţi în limba rusă: „E o tragedie, eu am făcut medicină după cărţi ruseşti (...) La şase ani, îmi amintesc că ai mei vorbeau româneşte, îi înţelegeam însă eu nu ştiam să vorbesc, dar încet încet am început să vorbesc pentru că asta este limba mea . M-am bucurat când am auzit că s-a propus ca şi Basarabia să intre în Comunitatea Europeană fiindcă pentru această cauză am fost şi eu cu steagurile în mână în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Eram în anul II la facultate”, îşi aminteşte medicul.

Are o sclipire în ochi atunci când vorbim despre unirea Republicii Moldova cu România: „Simt o mândrie şi o fericire enormă pentru că Basarabia a fost marginalizată şi uitată de Dumnezeu, a fost un fel de Siberia a Rusiei. Este pământ românesc,  este şi sângele românilor acolo, cred că este nevoie de patriotism şi poate de un pic de naţionalism. Să nu uităm că România se termină dincolo de Prut”.

În anul 2008, dr. Pucalev a ales să se alăture echipei de medici ai Spitalului Judeţean de Urgenţe din Drobeta Turnu Severin şi să ofere pacienţilor toată expertiza de care dispune. Acum, nici nu se gândeşte că viaţa lui ar putea fi trăită altundeva decât la Severin. Puţini din pacienţii medicului ortoped în vârstă de 44 de ani ştiu că Igor Pucalev este practicant de aikido, centura neagră, 2 dan. Sub îndrumarea sa, 25 de elevi învaţă arta marţială care l-a făcut celebru pe Steven Seagal. Printre elevii săi se numără şi celebru nea Sandu, în vârstă de 77 de ani, cel mai longeviv aikidoka din România.

Zâmbeşte când îl întreb dacă ar repara pe loc piciorul rupt (Doamne fereşte!)  al vreunui elev de-al său:  „Îl reparăm pe loc, slavă Domnului că nimeni nu şi-a rupt piciorul în timpul antrenamentelor”. Doctorul Pucalev, care se conduce în viaţă după motto-ul „Onoare, verticalitate, atitudine şi transparenţă”, practică aikido din 1990, primele lecţii primindu-le de la sensei Igor la Stadionul Republican din Chişinău.  „În afară de aikido îmi place medicina. Bine e cu totul altceva, aikido este un hobby, ortopedia este o muncă asiduă, grea (...) Aikido pentru mine înseamnă foarte mult, este o plăcere enormă de a comunica cu oamenii,  nu se compară nimic cu aikido, aş putea să vă vorbesc zile întregi despe aikido”, spune Igor Pucalev.

Ar fi putut profesa cu uşurinţă peste hotare, însă dr. Igor Pucalev a preferat să îşi practice meseria în ţara pe care o iubeşte. Doctorul Pucalev  rămâne fidel raţiunii pentru care a ajuns medic, şi anume raţiunea de a salva vieţi şi a ajuta persoanele în suferinţă.