Părintele paroh Jan Megan  de la Biserica Grecescu a ieşit la pensie

Părintele paroh Jan Megan  de la Biserica Grecescu a ieşit la pensie

Părintele Jan Megan (foto dreapta) FOTO Marian Gherghinescu

În prima Duminică a Triodului, a Vameşului şi a Fariseului, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei a slujit la biserica Sfântul Ioan Botezătorul-Grecescu, din municipiul Drobeta-Turnu Severin.

Ştiri pe aceeaşi temă

În cadrul Sfintei Liturghii, o pagină din istoria acestei minunate biserici a luat sfârşit, prin pensionarea părintelui paroh Jan Megan, căruia Preasfinţitul i-a acordat titulatura de iconom-stavrofor, pentru întreaga sa activitate, în fruntea acestei parohii.

Tot în cadrul Sfintei Liturghii a fost instalat noul preot slujitor, părintele Cristian-Ionuţ Raicu, dar şi noul preot paroh, coleg de slujire al părintelui Jan Megan, părintele Georgică Negrescu, slujitor la această sfântă biserică. Răspunsurile la strană au fost asigurate de către psalţii Catedralei Episcopale din Drobeta-Turnu Severin.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele Jan Megan a ţinut să mulţumească tuturor celor prezenţi şi nu în ultimul rând Preasfinţitului Părinte Nicodim pentru cinstea şi încrederea pe care i-a acordat-o în cei 35 de ani, în calitate de preot paroh la această biserică, de un vechi renume pentru Cetatea Severinului.

Biserica Grecescu este ctitorie din 1868, a familiei de boieri Ioan si Ioana Grecescu, care au ridicat şi spitalul din apropiere, cunoscut sub acelaşi nume. La realizarea proiectului, Carol I a angajat arhitectul capitalei, biserica ridicându-se după stilul celei domneşti de la Curtea de Argeş. Valoarea şi frumuseţea acestui locaş religios sunt date şi de pictura interioară (stil neoclasic), creaţie a pictorului român Gheorghe Tătărescu (1872). Biserica a fost sfinţită în 1875, iar în 1884 a devenit catedrală ortodoxă a oraşului Turnu Severin. Cu râvnă şi pricepere s-au aplecat asupra acestei opere de artă religioasă doi profesori de desen din Turnu Severin, spălând pictura (în 1898 Alexandru Răsmeriţă, iar în 1908 Theodor Zarnea). Acoperişul bisericii a fost făcut iniţial din tablă de aramă, dar a fost smuls de germani în 1917. Cel de azi datează din 1920.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: