Noi descoperiri în amfiteatrul militar roman din Severin. Cum a reuşit un excavator să distrugă rămăşiţele unei preţioase construcţii

Noi descoperiri în amfiteatrul militar roman din Severin. Cum a reuşit un excavator să distrugă rămăşiţele unei preţioase construcţii

Profesorul Constantin Petolescu la amfiteatrul roman de la Drobeta FOTO Corina Macavei

Cercetătorii de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ din Bucureşti au reluat cercetările de câteva săptămâni la amfiteatrul militar roman descoperit în anul 2010, atunci când au demarat lucrările pentru reabilitarea Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin.

Ştiri pe aceeaşi temă

Echipa de cercetători de la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti, condusă de profesorul Constantin Petolescu, a continuat lucrările în zona de vest a amfiteatrului, unde a fost identificată o clădire de tehnică romană.

„Am continuat lucrările la zona porţii de vest, care a fost dezvelită anul trecut, este chiar mai spectaculoasă, se văd foarte bine pragurile. Important este că s-a identificat o clădire care suprapune parţial zidul amfiteatrului. Deci, după ce a fost distrus amfiteatrul s-a construit această clădire care este de tehnică romană”

spune profesorul Constantin Petolescu. 

Amfiteatrul a durat până în deceniile 6-7 ale secolului al II-lea, când a fost incendiat, probabil în urma marii invazii gotice. Tot atunci a fost distrus şi castrul roman din apropiere.

„Anul acesta am reuşit să săpăm parţial poarta de nord. Din păcate ea a fost foarte rău afectată de construcţia acestui pavilion multifuncţional. Dar toate lucrurile rele au şi o parte bună, pentru că dacă nu se intenţiona să se facă această construcţie nu se descoperea amfiteatrul. Cu ocazia lucrărilor a intrat un excavator şi a început să sape. Practic săpa în interiorul arenei şi au săpat până la solul viu, au intrat 3-4 metri, chiar mai adânc în stratul geologic. Atunci s-a distrus parţial şi arena amfiteatrului, porţile de sud şi poarta de est. Altfel el s-ar fi păstrat foarte bine”, mai spune prof. Constantin Petolescu.

Se pot reface tribunele

În opinia sa, ringul amfiteatrului se poate reconstitui şi pe o anumită porţiune se pot reface şi tribunele, băncile pe care stăteau spectatorii. În urma săpăturilor efectuate aici, cercetătorii ştiu exact dimensiunile tribunelor: „Ştim exact cât era lăţimea spaţiului cu spectatorii după intrările acestea în arenă. Fiecare intrare are doi batanţi de o parte şi alta şi cunoaştem lungimea lor. Băncile erau făcute din lemn, se înfigeau stâlpi de stejar în pământ şi pe urmă se făcea toată încrengătura pe care se sprijineau tribunele. Noi ştim pe teren unde erau implantaţi aceşti pari pentru că în timpul săpăturilor găsim urme rotunde de arsură de la stâlpii care au fost în pământ şi care au ars în timoul incendiului gotic de la mijlocul secolului al III-lea şi pe urmă au putrezit. În felul acesta am găsit câţiva stâlpi care ne pot indica şi lăţimea arenei şi cum mergea”.

Amfiteatrul pe Columna lui Traian

În toamna anului 2010, atunci când utilajele costructorului scormoneau pământul pentru a fi ridicată fundaţia unui pavilion multifuncţional, a fost descoperit amfiteatrul militar roman de la Drobeta. Muzeul Regiunii Porţilor de Fier de la Drobeta Turnu Severin se află de câţiva ani în reabilitare cu fonduri europene, iar acest pavilion este prins în proiectul de reabilitare. Noutatea absolută a fost aceea că acest amfiteatru este reprezentat pe Columna lui Traian. Se ştia de multă vreme, câţiva istorici spuneau că trebuie să existe un amfiteatru militar la Drobeta, iar pe columnă, alături de Podul lui Traian, castrul roman şi băilea romane se vedea acest amfiteatru.

Aici aveau loc jocuri de gladiatori

Situat în apropierea Castrului roman şi termelor romane, acest amfiteatru avea rolul de adunare a soldaţilor şi aici aveau loc jocuri de gladiatori la diversele sărbători care celebrau cultul imperial, dar probabil era folosit în anumite momente şi pentru un teren de exerciţii chiar pentru soldaţi. 

Cercetările au început în 2012

Cercetările ştiinţifiice în zonă au început în anul 2012 şi până acum specialiştii au reuşit să pună în evidenţă o structură a unui amfiteatru cu arenă, cu zidul perimetral al arenei din piatră de râu şi de carieră, legată cu mortar. Este o construcţie de tip circular, specifică unor astfel de monumente. De dimensiuni mult mai mici decât Colosseumul din Roma, a fost construit pentru a deservi garnizoana staţionată în Castrul de la Drobeta. Dimensiunile lui sunt relativ mici, 35 pe 36, cu o formă eliptică, aproape rotundă şi probabil că tribunele construite posibil din lemn nu ar fi putut adăposti mai mult de 1200-1500 de spectatori.

Citeşte şi:

Metoda genială a romanilor de a controla navigaţia pe Dunăre. Castrul Drobeta, construcţia inginerească ce le asigura dominaţia totală la Porţile de Fier

Geniul ingineresc al Thermelor de la Drobeta. De ce sunt băile meşterite de romani cele mai complicate instalaţii din Dacia Inferioară

Secretele Drobetei – a existat sau nu o aşezare preromană pe locul de azi al Severinului. Cine au fost primii locuitori în zonă

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările