Jurassik Park de România: Amoniţii din Sviniţa şi depozitele de corali din rezervaţia de la Bahna

Punctul fosilifer Iloviţa

Zona Porţilor de Fier se prezintă sub forma unui adevărat muzeu geologic în aer liber, existând o serie de puncte de atracţie geologică şi paleontologică renumite la nivel european şi naţional precum, punctele fosilifere Sviniţa şi Bahna, care au fost declarate arii protejate de importanţă naţională.

Cele două rezervaţii de la Sviniţa şi Bahna au trezit interesul oamenilor de ştiinţă încă de pe vremea stăpânirii austro-ungare. De altfel multe din speciile de fosile de la Sviniţa se află acum în colecţii din Ungaria. Fără  doar şi poate, la Sviniţa, de exemplu, s-ar putea filma un fel de „Jurassic Park”. Pe actualul teritoriu al judeţului Mehedinţi nu au trăit dinozauri, dar este certă existenţa amoniţilor, (moluşte cefalopode) contemporani cu dinozaurii, care puteau să ajungă la un diametru de 2 metri.

Amoniţii au stăpânit marea care se întindea atunci la Sviniţa. Deşi fosilele lor sunt renumite, puţini sunt cei care cunosc faptul că  rezervaţia paleontoligică Sviniţa situată pe văile Saraorschi, Ţiganski şi Vodiniciki, este unul dintre cele mai importante puncte fosiliere din Carpaţi.

Calcarele roşii de la Sviniţa conţin cea mai bogată faună de amoniţi din ţară. În această arie de interes ştiinţific internaţional, amoniţii sunt reprezentativi pentru Jurasicul mediu (176 milioane ani).

Bogată în depozite de corali

Şi la Bahna se află una din cele mai vechi şi interesante zone fosiliere din România, de mare valoare ştiinţifică, fiind foarte bogată în depozite de corali, lamelibranhiate şi mai ales în fauna de gasteropode fosile. Rezervaţia se află pe teritoriul comunei mehedinţene Iloviţa, între Iloviţa şi Bahna. Florina Diaconu, doctor în geologie şi muzeograf la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, spune că aceşti corali s-au dezvoltat în zonă datorită condiţiilor prielnice, în urmă cu 16 milioane de ani aici existând un golf, cu apă limpede şi temperaturi de peste 20 de grade Celsius. 

FOTO Florina Diaconu „Acest sit conservă fauna Miocenului (Badenian) cu bivalve, gasteropode şi corali. Bazinul miocenic Bahna a avut o scurtă evoluţie ca un canal marin, legând bazinele Panonic şi Dacic. Bahna este un important sit pentru că fauna fosilă este foarte diversă şi bine conservată, iar calitatea aflorimentelor este şi mai bună, în ciuda colectărilor masive”, spune dr. Florina Diaconu.

Rezervaţie de mare valoare ştiinţifică

Rezervaţia ocupă o suprafaţă de 10 ha în bazinetul depresionar Bahna – Orşova, între localităţile Bahna şi Iloviţa, între pârâiele Curchia şi Lespezi. Este unul din cele mai cunoscute şi mai interesante puncte fosilifere de la noi din ţară, cu o mare valoare ştiinţifică.

FOTO Punctul fosilifer Lespezi

Rezervaţia paleontologică Bahna a fost declarată, prin Hotărârea Consiliului Municipal din anul 1955, cu o suprafaţă de 10 hectare, în bazinetul depresionar Bahna – Orşova, între localităţile Bahna şi Iloviţa, între pârâiele Curchia şi Lespezi. Era nevoie de o protecţie specială a zonei fiindcă înainte de 1989 colectările haotice de fosile au dus la dispariţia multor exemplare.

Din aceste zone au fost semnalate peste 400 de specii fosile badeniene (16 mil. ani), fapt pentru care au fost considerate printre cele mai importante zăcăminte din ţară.

Muzeograful Florina Diaconu precizează că acum acest sit este deschis turismului ştiinţific doar pentru promovarea şi sprijinirea activităţilor de cercetare, colectarea de probe şi eşantioane pentru temele de cercetare şi în scop ştiinţific, completarea permanentă a bazei de date ştiinţifice.

Trei puncte fosiliere

FOTO Punctul fosilifer Curchia

Rezervaţia paleontologică este reprezentată prin trei puncte fosiliere de calcare de corali şi briozoare, cu resturi gastereopode care completează imaginea unei vieţi luxuriante de recif, asemănător regiunilor tropicale.
Acest bazin paleontologic a fost studiat încă din secolul XIX. Obiectivele ocrotite sunt: Punctul fosilifer Iloviţa – pe valea Racovăţului, lângă satul cu acelaşi nume, unde depozitele de calcare şi argile marnoase, ca şi complexul argilo-nisipos conţin numeroase fosile: moluşte, echinide, foraminifere; Punctul fosilifer Curchia – pe valea Curchia, lângă Bahna, fiind cel mai important datorită bogăţiei fosilifere; calcarele sunt de origine recifală, cu numeroşi corali şi briozoare, iar celelalte resturi de vieţuitoare, gastropode, bivalve, echinide, brahiopode, etc completează imaginea unei vieţi luxuriante de recif, asemănătoare regiunii tropicale; Punctul fosilifer Lespezi – pe ogaşul Lespezi, afluent al Curchiei, cu depozite asemănătoare celor de la Curchia. Această rezervaţie fosiliferă este considerată de mare interes ştiinţific, situându-se printre cele mai deosebite din estul Europei.