Inventatorul Iustin Capră: „În democraţie imbecilul stă în acelaşi loc cu geniul”
0La nivel internaţional, este cunoscut a fi părintele rucsacului zburător, un aparat de zbor neconvenţional pe care l-a creat pe vremea când era în armată. A creat autoturismul ecologic, iar acum lucrează la un nou prototip auto. Celebrul inventator Iustin Capră a fost prezent recent la Turnu Severin pentru a participa la simpozionul naţional „Ştefan Odobleja – Eternitate la timpul prezent”.
Despre olteni, inventatorul spune că le lipseşte spiritul organizatoric şi că, în general, în societatea românească lipsesc modelele: “Aici s-a născut Odobleja, aici s-a născut tatăl lui Henri Coandă, cu care am colaborat. Această zonă a dat foarte multe personalităţi, din păcate spiritul organizatoric al d-voastră este mult mai slăbuţ decât în restul ţării. Deocamdată ne lipsesc modelele şi de aceea suntem, zic eu, responsabili şi obligaţi prin natura noastră, să ne constituim în modele de urmat”.
REPORTER: Aţi lucrat cu marele savant Henri Coandă. Ce fel de om era Coandă?
IUSTIN CAPRĂ: În primul rând avea un simţ deosebit al glumelor, bine este atributul unui inteligent. De exemplu, o dată zice „Domnul Capră, aici la Athene Palace e ca-n Occident, te apropii de uşă se deschide, dar nu poţi să faci baie”. „De ce maestre?” „Pentru că tovarăşii şi-au însuşit robinetele de la căzi”. Sau îmi spunea „în fiecare român este un geniu şi un imbecil, nu ştiu să-şi valorifice ideile”. Era de un simţ al umorului debordant, se interesa de mine de ce nu s-a propulsat ideea cu rucsacul zburător, idee pe care au recunoscut-o americanii abia cum vreo patru ani ca fiind prioritatea noastră şi mi-au trimis un DVD cu zborul meu de acum 50 de ani, pe care noi nu-l mai aveam ca film fiindcă arsese la filmotecă. Coandă mi-a spus că o să mă sune cineva din Suedia, sunt trecut pe o listă de cercetători, nu m-a sunat nimeni, dar am fost sunat după Revoluţie când era tardivă toată treaba. A ţinut la mine, mă gândesc că dacă m-a invitat Henri Coandă probabil că a avut un motiv şi mi-a acordat destul de multă atenţie. Era un polivalent, a făcut enorm de multe lucruri, a fost un titan, dar acum din păcate se scot în faţă nonvalorile. Cam acesta este necazul.
R.: Cu ajutorul profesorului Florian Colceag aţi pus bazele unui campus universitar pentru copiii supradotaţi. Vorbiţi-ne despre acest proiect.
I.C.: Împreună cu profesorului Florin Colceag, cunoscut la toate catedrele de matematică din lume am realizat o clasă de copii superdotaţi, e vorba de 22 de elevi. De exemplu o fetiţă de 5 ani mi-a cântat o arie de Mozart la pian în vreme ce unul de 12 ani de ocupă de fizică cuantică, la 5 ani făcea electronică. E bine de ştiut că în lume există 3 la mie copii superdotaţi, în România deja sunt 4 la mie. De aceşti copii trebuie să avem grijă pentru că altfel se pierd, se plafonează, se sinucid pentru că nu fac parte din această societate. Un elev de-al meu a fost dat afară din clasă pentru că i-a spus profesoarei că e greşită formula. Aceşti copii nu trebuie să meargă la şcoală pentru că pierd vremea, şcoala este pentru marea masă, nu e pentru genii. Ei vor rămâne în ţară, avem de construit şi de reparat în această ţară ce s-a stricat în ea. Avem obligaţia morală să ne respectăm părinţii, locul şi obiceiurile. Şi trebuie să fim mândru că suntem români, nu pentru că suntem noi mai grozavi, dar pentru că avem această obligaţie
R.: Înţeleg de la d-voastră că acum lucraţi la un nou prototip de vehicul eco. De ce vehiculele concepute de dumneavoastră nu au fost produse în serie?
I.C.: Acum realizez o maşinuţă care sper eu să fie utilă. Maşina ideală trebuie să cântărească 0 ceea ce nu se poate, ar trebui să aibă un coeficient de penetrabilitate maxim ceea ce nu e posibil. Deci noi oamenii încercăm acum să ne adaptăm, să ne optimizăm, deşi este mult prea târziu, tehnica s-a exacerbat şi am ajuns la o situaţie în care nu prea mai avem pe unde să scoatem cămaşa. Din păcate e mult prea târziu ca să revenim la ecologie. Maşinuţa la care lucrez are un consum destul de mic, cea mai economică pe care am realizat-o a fost de 0,5 litri la sută. Dacă de mâine se dă drumul la automobilul acesta apare un şoc social, milioane de şomeri din industria petrolieră, din industria construcţiei de maşini, în infrastructură. Ca să faci o linie tehnologică pentru ce vreau eu ar însemna la noi cam 2 ani să realizezi această linie. Mi s-a atras atenţia în unele cazuri că e bine să mă astâmpăr că există o mafie a automobilelor şi aşa că o fac pentru mine, nu pentru ei. Cine vrea să mă contacteze
R.: Deşi aveţi brevetate foarte multe invenţii, puţine din acestea sunt funcţionale, au prins viaţă. Poate dacă aţi fi trăit într-o altă ţară lucrurile au fi stat altfel?
I.C.: Nu, cunosc doi nemţi care au emigrat în America pentru că nu şi-au putut realiza la ei, treaba cu capra vecinului e generală. Filozoful Plotin spunea că “tot ceea ce s-a întâmplat, trebuia să se întâmple”. Nu că ar fi bine să sau nu. Nu ştim ce e bine, noi nu putem gândi spaţial, multidimensional noi oamenii fiindcă suntem limitaţi la statutul de om, care însemnează un statut tridimensional. Şi atunci e bine ca lucrurile să meargă natural, deşi noi încercăm să forţăm. Păi dacă facem o să fie mai bine. Dar ce e ăla mai bine? Binele meu s-ar putea să fie răul d-voastră. Şi atunci binele apare numai sub formă de spirit, partea spirituală e mult deasupra biologicului. Ori oamenii nu au înţeles treaba asta şi nici nu au cum să înţeleagă pentru că “sunt mulţi chemaţi, puţini aleşi”, spunea Cristos. Nu e bine, e al dracului de bine cum e acum. Toată lumea spune acuma că este criză. Uitaţi-vă la supermarket-uri că n-ai loc de cumpărători, până şi ultimul ţigan are celular, internet, microunde, maşini. Nu cumva confundăm valorile materiale cu fericirea? Fericirea înseamnă suflet. Trebuie să ne limităm la ce putem duce în spinare că dacă luăm mai mult ne rupem spinarea. Românul nu înţelege acest lucru, foarte puţini înţeleg şi, sigur, proştii sunt procentual mai mulţi decât deştepţii, fiindcă altfel n-ar mai funcţiona lumea.
R.: Când credeţi că românilor le va fi mai bine, când vom avea o altfel de clasă politică decât cea actuală?
I.C.: Lumea există tocmai datorită imperfecţiunii. Platon spunea că „trebuie să fie haos, dar să fie suportabil”, adică să fie şi necinstiţi. De exemplu un senator roman, acum 2000 de ani, spunea „cât sunt eu senator nu o să mai fie corupţie” şi unul bătrân îl bate pe umăr şi îi spune „bă, rămânem fără Senat”. Dacă nu e deal şi vale, sania nu vine la vale, dacă sunt egalităţi. Şi atunci a inventat acest haos pe care l-a numit democraţie care are şi un dezavantaj şi anume că nu poate selecta valori. În democraţie imbecilul stă în acelaşi locul cu geniul pentru că este democraţie şi de aceea Winston Churchill spunea că „democraţia este cel mai prost sistem cu excepţia tuturor celorlalte sisteme care sunt şi mai proaste”. Nu există altul mai bun. Dezavantajul republicii constă în faptul că preşedintele fiind emanatul unui partid nu poate fi rupt de politic, în timp ce regele prun natura sa este incolor. Şi pe urmă cum spunea Octavian Paler, pe care lumea îl confundă cu mine la chelie, una e să faci apel la vărul tău Charles şi alta la cumnatul tău de la Pătârlagele sau de la Ghergheasa. Adică noţiunea de sânge albastru nu e luată aşa oricum. De exemplu Maiestatea Sa dacă vine aici, ciocăne şi întreabă dacă are voie să intre şi înţelege. Îmi amintesc aveam 14 ani, a dat telefon unui şef de aerodrom şi i-a zis „Domnule comandat, când puteţi să mă primiţi şi pe mine?” „Păi, se poate Maiestate, d-voastră rege, îmi cereţi mie audienţă?” „Eu sunt un copil faţă de d-voastră, poate aveţi programări, să nu vă deranjez”. Adică este no comment, nu se compară.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
