Geniul ingineresc al Thermelor de la Drobeta. De ce sunt băile meşterite de romani cele mai complicate instalaţii din Dacia Inferioară

Geniul ingineresc al Thermelor de la Drobeta. De ce sunt băile meşterite de romani cele mai complicate instalaţii din Dacia Inferioară

Thermele de la Drobeta FOTO Corina Macavei

Prima fază a acestei clădiri se poate data încă din timpul Împăratului Traian, ea fiind construită cel mai probabil de o vexilaţie a legiunii a V-a Macedonica, care a participat şi la construcţia Podului lui Traian.

Ştiri pe aceeaşi temă

La câteva sute de metri spre vest de castrul roman şi de ruinele Podului lui Traian se găsesc băile soldaţilor din garnizoana Drobetei, cele mai complicate instalaţii de acest fel din Oltenia romană. Băile de la Drobeta sunt o reconstrucţie a altora mai vechi, ele suferind, de asemenea, mai multe modificări.

Se pare că primele construcţii sunt din primii ani ai existenţei Drobetei, pentru că în zidurile ei s-au găsit cărămizi cu ştampila legiunii a V-a Macedonica. Una din refaceri se datorează cohortei I de arcaşi, fapt documentat de ştampilele acestei unităţi militare.

Descoperite de Alexandru Bărcăcilă

Cel care le-a descoperit în anul 1936 şi le-a cercetat a fost Alexandru Bărcăcilă, fondatorul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin. Prima indicaţie despre resturile acestui monument a fost obţinută cu prilejul construirii căii ferate, când din lipsă de supraveghere, s-au distrus o parte din instalaţiile băilor. Comparativ cu alte instalaţii, băile de la Drobeta sunt cele mai complicate din cele aflate în Dacia Inferioară.

„Ele deserveau în primul rând Castrul de trup auxiliar care a fost amplasat lângă Podul lui Traian de la Drobeta şi acesta poate fi vizitat şi este situat la câteva sute de metri mai spre Est. Planul unui astfel de clădiri este destul de tipic, el este compus din încăperi cu apă rece, cu încăperi cu apă caldă, încăperi care erau bine încălzite. De altfel, din partea dinspre est se poate vedea, a şi fost descoperit un bazin care este şi foarte bine păstrat. S-au descoperit în săpăturile mai vechi, în anii '30, conducta care alimenta cu apă acest edificiu termal”, spune Florian Matei Popescu, cercetător ştiinţific la Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti.

Din păcate, edificiul a fost distrus în mare parte la sfârşitul secolului al XIX-lea, în momentul în care a fost construit terasamentul căii ferate şi el poate fi văzut în acest moment aproximativ pe jumătatea lui nordică. Tot aici au fost descoperite inscripţii, monumente de piatră, monumente funerare, ceramică şi tot ceea ce era specific unei aşezări de tip romanic.

Frigidarium, camera de apă rece

La descoperirea lor, Alexandru Bărcăcilă a identificat mai multe încăperi. Pe lânga dotările obişnuite ale unor therme, cum ar fi camera de foc (praefurnium), camera de aburi (laconicum), sala de baie (caldarium), camera de apa rece (frigidarium) şi altele, în partea de nord se găseau săli de lectură şi un spaţiu pentru exerciţii şi întreceri sportive, palestra.

„În centrul clădirii, o sală dreptunghiulară cu trei guri de foc (praefurnium); de aici căldura era trimisă în subsolul camerelor vecine, iar pe lângă căldura trimisă, pe cele trei vetre se mai încălzeau şi vase de metal pline cu apă, aşezate pe două postamente laterale. Cele trei guri de foc se deschideau în încăperi bine pavate cu un strat de cărămizi, având o învelitoare de mortar din var şi piatră. Pe primul hipocaust se afla un caldarium, ai căror stâlpi erau făcuţi din cărămidă. Pe pereţi erau aplicate cărămizi cu picioare la colţuri pentru circulaţia căldurii şi evacuarea fumului”, explică arheologul severinean Mişu Davidescu, în lucrarea sa „Drobeta”.

În colţul nord-vestic exista un vas mare – labrum - aşezat pe stâlpi, fiind încălzit de un alt hipocaust, ce se afla sub el, servind la băi cu apă fierbinte. Deasupra hipocaustului vecin pare să fi existat un tepidarium, alături de care un frigidarium cu două bazine de apă.

Un bazin rotund cu diametrul de 5,50 m era pavat cu cărămizi, dintre care multe cu motive vegetale şi o inscripţie cu numele meşterului cărămidar. În el se cobora pe o scară semicirculară, formată din două trepte, iar la colţul de est al ultimei trepte se găsea un canal de scurgere a apei spre Dunăre. Alt canal aducea apă de la un nivel mai ridicat, mai explică profesorul Mişu Davidescu, fostul director al Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin.

Un alt bazin de apă rece era pătrat şi cu scara în trei trepte. Acesta era căptuşit cu mortar de var colorat în roşu. În el s-a găsit un cap de bronz suflat cu aur, de la o statuie a unei împărătese romane din secolul al III-lea. Întreaga instalaţie a băilor se alimenta cu apă printr-un canal de tuburi, iar o altă conductă de apă, făcută din cărămizi, a fost găsită pe platou lângă palestră, potrivit profesorului Alexandru Bărcăcilă.

Spre deosebire de alte instalaţii de băi din Dacia Inferioară, cea de la Drobeta avea o palestră care a avut mult de suferit  din cauza unui cimitir medieval.

Primele instalaţii, construite odată cu castrul

Thermele au fost construite de soldaţi ai Legiunii V Macedonica odată cu castrul, iar la începutul secolului al III-lea au fost refăcute şi „modernizate” de un detaşament al Cohortei I Sagittariorum, condus de Aurelius Mercurius, « magister in Figlinis » (maistrucărămidar).

„Construcţiile ce se văd astăzi sunt o reconstrucţie a altora mai vechi. Ele au suferit de asemenea mici modificări, şi adaosuri, care nu pot fi precizate cronologic. Probabil că primele instalaţii de băi au fost construite odată cu castrul şi podul, fiindcă s-au găsit în zidurile lor cărămizi cu ştampila legiunii a V-a Macedonia. Refacerea lor a avut loc în secolul al III-lea şi se datoreşte cohortei I Sagittariorum, după cum arată cărămizile cu această ştampilă şi inscripţia lui <<Aurelius Mercurius milis c(ohor)tis I Sagitt(ariorum) in figlinis magister super milites LX. Scriptis Aurelius Iulianus milis co(ho)rtis prima(e)>>”, mai scrie arheologul Mişu Davidescu în „Drobeta”.

Pe aceeaşi temă:

FOTO Amfiteatru roman reprezentat pe Columna lui Traian, descoperit la Turnu Severin. Aici aveau loc lupte de gladiatori

Secretele Drobetei – a existat sau nu o aşezare preromană pe locul de azi al Severinului. Cine au fost primii locuitori în zonă

Secretele podului lui Apolodor din Damasc peste Dunăre. Cum au reuşit romanii să devieze cursul fluviului acum 2000 de ani

Tabula Traiana, mesajul scris în piatră al Împăratului Traian, rezistă pe malul Dunării de 2000 de ani

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: