E vremea recoltatului. Producţie dublă de grâu la Gârla Mare
0
La Gârla Mare a început de câteva zile recoltatul grâului. La ferma agricolă deţinută de Cornel Stroescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Mehedinţi, combinele de ultimă generaţie nu stau deloc.
Producţia de grâu la hectar se anunţă a fi una dublă faţă de cea de anul trecut, astfel că fermierii se aşteaptă la un profit frumuşel. Doar respectarea tehnologiilor şi investiţiile masive în utilaje au făcut ca anul acesta producţia de grâu de la Gârla Mare să fie una mulţumitoare. Fiindcă altfel, în lipsa unui sistem de irigaţii, agricultorii sunt doar la mila lui Dumnezeu. „Cu toate că aplicăm cele mai moderne tehnologii şi avem maşini şi utilaje de ultimă generaţie, nu putem realiza permanent producţii foarte mari, din cauza lipsei de apă”, spune preşedintele APA Mehedinţi. „Fac agricutură din plăcere. Din acest motiv, m-am pregătit în permanenţă, am citit tot ce a apărut nou pe piaţă, despre hibrizi, despre noile tehnologii, despre cele mai performante maşini şi utilaje agricole, iar pe unele le-am şi achiziţionat“, mai spune cunoscutul fermier Cornel Stroescu.
În ceea ce priveşte producţia, Cornel Stroescu estimează că aceasta se situează undeva la 5.000 de kg la hectar. În primăvară, în perioada de alungire a paiului, nu a fost apă suficientă, iar în zonă nu există sistem de irigaţii.
„Noi estimăm peste cinci tone la grâu la hectar, dacă nu aveam seceta din primăvară, la tehnologia pe care am făcut-o trebuia să avem şase-şapte tone. Numai în grâu am investit 16 miliarde în 800 de hectare şi o sută de hectare de orz. Producţia e bună. Cred că anul acesta este şi profit, am investit foarte mult în utilaje, în jur de un milion două sute de mii de euro. Trei combine noi, avem utilaje, vremea să ne lase să recoltăm”, a spus Cornel Stroescu.
Lucrările agricole sunt supravegheate îndeaproape de Nicu Stroescu, fratele lui Cornel Stroescu. „Am pus două soiuri româneşti de grâu, create la Fundulea, Boema şi Glosa. Anul acesta s-a prezentat bine, avem o producţie mare faţă de anul trecut, sunt rezistente şi la boli, la cădere şi tolerante şi la secetă. Precipitaţiile din luna mai au ajutat la umplerea bobului şi la formarea spicului. Are bobul frumos, greutatea lui hectolitrică este undeva la 81, are 810 grame pe litru, are un conţinut de gluten, undeva la 25, 26 şi umiditatea este la ora actuală undeva la 12, 12,5%”, a explicat Nicu Stroescu. În paralel, Cornel Stroescu construieşte la Gârla Mare un siloz de 8000 de tone, pe bani europeni, în care va strânge producţia de cereale a agricultorilor din sudul judeţului.
Apa, eterna poveste
Dacă ar exista mai mult interes din partea guvernanţilor, în zona de sud a judeţului Mehedinţi s-ar putea realiza sisteme de irigaţii, care să salveze culturile agricole, atunci când este secetă. Iar, în acest colţ de judeţ, este secetă în fiecare an. Fermierii îşi amintesc cu nostalgie că, până la Revoluţie, „chiar dacă erau mai primitive“, sistemele de irigaţii funcţionau. Când se instala seceta, porneau pompele şi era apă, iar culturile erau salvate.
Citiţi şi:
Scăderea preţului grâului le dă mari bătăi de cap agricultorilor buzoieni
Ploile abundente fac grâul care s-a copt să încolţească în spic
Se încarcă comentariile...
