Cum rezolva Miliţia comunistă problemele cu recalcitranţii. „Colegul Taloescu a înşfăcat două pirande mai zdravene şi a plecat spre maşină“

Cum rezolva Miliţia comunistă problemele cu recalcitranţii. „Colegul Taloescu a înşfăcat două pirande mai zdravene şi a plecat spre maşină“

Maşină de Miliţie în perioada comunistă FOTO politisti.ro

Un fost ofiţer la Miliţia judeţului Mehedinţi povesteşte cum se soluţionau înainte de 1989 evenimentele cu violenţă, pe vremea când nu existau detaşamentele poliţiei pentru intervenţie rapidă (DPIR) sau „mascaţii”, cum li se spune astăzi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Fostul ofiţer de la Miliţia judeţului Mehedinţi, Dumitru Tudor, spune că evenimentele care se întâmplau după ora 16.00 erau gestionate de ofiţerul de serviciu şi de o echipă operativă formată din doi subofiţeri şi un autoturism de serviciu.

Ei făceau parte din grupa operativă, care trebuia să soluţioneze toate evenimentele cu violenţă pe timpul cât ceilalţi colegi erau în timpul liber. Un episod din acele vremuri este edificator în acest sens. Dumitru Tudor era ofiţer de serviciu, când într-o după-amiază, undeva în jurul orei 17.00, o persoană a anunţat la telefon că un grup de cetăţeni romi face scandal într-un bar din Schela Cladovei, un cartier mărginaş al municipiului Drobeta-Turnu Severin.

”În grupa operativă, era prietenul şi coechipierul meu din echipa de judo a Inspectoratului, adjutantul Taloescu, plus încă un şofer. Ne urcăm repede în maşina de intervenţie şi mergem la Schela să vedem ce se întâmplă acolo. Ne întâmpină un ”client” de-al meu, Gogu Vărzaru, docher în portul din Turnu Severin, un malac, ţigan românizat care descărca marfa din vapoare în docurile şantierului naval. El, împreună cu vreo şapte-opt pirande cu fuste largi, se bătea cu ceilalţi consumatori din local. Făcuseră prăpăd, că barul arăta ca după cutremur”, povesteşte Dumitru Tudor, căruia i se spunea la vremea respectivă ”Şeriful”.

Cum a reacţionat scandalagiul

Când i-a văzut pe cei doi miliţieni, barmanului i s-a luminat faţa, povesteşte Tudor. „Vărzaru însă nu s-a speriat deloc, ba dimpotrivă. A luat o sticlă, a dat cu ea de colţul barului şi a rămas cu gâtul sticlei în mână pe post de armă albă. Mă întrebam de unde are atâta curaj ţiganul, din moment ce ştia cam ce pot! Simplu, mi-am dat seama imediat. S-a uitat la tocul pistolului, eu eram în uniformă şi a văzut că este gol, uitasem pistolul la birou, din grabă. Greşeală impardonabilă pe care nu am mai făcut-o niciodată după aceea”, spune fostul ofiţer de Miliţie. Dându-şi seama că sunt în inferioritate, cei doi miliţieni s-au retras de la faţa locului, încercând să cadă la pace cu scandalagii.


Schela Cladovei, cartierul unde s-au petrecut cele relatate de fostul ofiţer de miliţie FOTO Arhivă

”Ajungem la Inspectorat. Taloescu mă simte că sunt nervos şi mă întărâtă: «Nea Tudore, ne-a făcut ţiganul. Ce zici, chiar aşa de râsul curcilor am ajuns noi? Ia-ţi şi tu pistolul şi mergem la Schela. Ţiganul probabil încă nu a plecat de la bar». Niciunul dintre noi nu am acceptat înfrângerea”, mai spune Dumitru Tudor.

S-au întors la bar

Aşa cum anticipaseră, Vărzaru era tot acolo, făcea legea şi bea de bucurie că l-a speriat pe Şerif, ceea ce pentru el era o victorie mare. Barmanul le dădea gratuit de băut numai să nu-i mai spargă mobilierul din bar. Primul gest al scandalagiilor a fost să se uite din nou la tocurile pistoalelor. Văzând că sunt înarmaţi amândoi, au realizat imediat că de data asta se va lăsa cu bătaie. Tudor a pus mâna pe Vărzaru şi a încercat  să-l ducă la maşină.

„Colegul Taloescu a înşfăcat şi el două pirande mai zdravene, care fuseseră mai gălăgioase, şi a plecat spre maşină. Afară, sute de oameni din cartier se adunaseră curioşi să vadă spectacolul“, adaugă Tudor. Vărzaru îi propune o luptă care pe care, iar Şeriful acceptă. După câteva minute de bătaie crâncenă, ofiţerul reuşeşte să-l pună la pământ pe bătăuş. Au plecat spre inspectorat unde toată conducerea era deja informată despre cele petrecute la Schela Cladovei. Pentru Vărzaru, povestea s-a încheiat rău, întrucât a fost arestat pentru ultraj.

După ce a ieşit din puşcărie, Dumitru Tudor spune că s-a întâlnit cu Vărzaru, de la care a aflat că acesta avea un ginere poliţist: „«Nea Tudore, de la lovitura aia a matale, am rămas surd de urechea stângă. Dar nu te urăsc, că şi eu ţi-am dat-o!» Adică eram chit după el. «Dar să ştii că acum am şi eu un ginere care este tot poliţist», mai spune Vârzaru”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările