Controverse privind locul naşterii lui Mihai Viteazul. Ce favorizează ipoteza că s-ar fi născut la Strehaia-Mehedinţi

Controverse privind locul naşterii lui Mihai Viteazul. Ce favorizează ipoteza că s-ar fi născut la Strehaia-Mehedinţi

Mihai Viteazul FOTO www.timpul.md

Istoricii au stabilit că Mihai Viteazul s-a născut în anul 1558, dar locul naşterii este o necunoscută care i-a preocupat mai puţin pe cercetători. Majoritatea sunt adepţii teoriei că domnitorul s-a născut la Tîrgu de Floci, în apropiere de vărsarea Ialomiţei în Dunăre.

Ştiri pe aceeaşi temă

Anul naşterii lui Mihai Viteazul (1558) e dedus din legenda tabloului pictorului Aegidus Sadeller, executat la Viena în 1601, menţionând vârsta, scrisă de pictor “aetatis XLIII (42 de ani) 1601 – 43=1558. Aceasta ar fi cam singura dată certă în ceea ce priveşte originea lui Mihai. Cronicarul Radu Popescu (1655-1729) spunea că „după ce au luat domniea, s-au numit că iaste fecior lui Pătraşco vodă, iar cu adevărat nu să ştie, că nici un istoric de ai noştri (sau striin) nu adeverează den cine iaste…” şi că tatăl său a fost negustor, „om mare şi bogat”.

Locul naşterii este o problemă care a preocupat însă mai puţin pe istorici, care au lăsat impresia că Mihai s-a născut la Tîrgu de Floci, în apropiere de vărsarea Ialomiţei în Dunăre, aceasta datorită cronicii lui Radu Popescu (…) “mumă-sa au fost de la Oraş dela Floci, care fiind văduvă ş frumoasă şi nemerind un gelep [comerciant], om mare şi bogat den  Poarta Împărătească şi care în casa ei zăbovindu-se cîtăva vreme...".

Oraşul dispărut

Floci sau Oraşul (Târgul) de Floci este un oraş dispărut din Ţara Românească, situat la vărsarea râului Ialomiţa în Dunăre. Prima atestare documentară apare în porunca adresată de domnul Dan al II-lea, în 1431, tuturor târgurilor şi vămilor din ţară, prin care se reînnoieşte privilegiul comercial acordat de Mircea cel Bătrân braşovenilor,  dar mulţi autori consideră că oraşul se ridicase în timpul lui Alexandru Basarab (1352-1364). Un document din 1534 ( 27 decembrie) îl asociază, pentru prima dată, cu numele generic de „oraş” – Oraşul de Floci.

Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum şi specificaţiile din Condica episcopiei Râmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoeşti, localitate aflată pe partea stângă a Oltului, judeţul Vîlcea. Aceleaşi surse mai specifică faptul că la Proieni, pe Valea Oltului, într-o veche biserică ortodoxă, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca.

Tatăl său avea palatul domnesc la Strehaia

Tradiţia locală susţine însă că Mihai Viteazul este născut la Strehaia (Mehedinţi), în casele tatălui său, Pătraşcu, care avea la Strehaia curtea şi palatul său domnesc numit şi “Casa lui Pătraşcu”. În această curte cu palatul ei, se spune că ar fi venit Pătraşcu cu Tudora, dând naştere lui Mihai Viteazul. De altfel se admite de cei mai mulţi istorici că frumoasa Tudora a avut o relaţie cu Pătraşcu cel Bun şi că din această unire nebinecuvântată de Dumnezeu s-ar fi născut marele domn. 

Scriitorul Alexandru Ştefanopol, în romanul “Hangiţa Tudora” (Editura Eminescu, 1970), descrie cu amănunte prezenţa lui Pătraşcu şi a Tudorei la curtea din Strehaia.

“În Ardeal vremea-i alta, nu e ca pe la noi. E mai umedă, munţii mai revărsaţi. De când m-am înapoiat de acolo, luai seama că aici la Tîrgovişte, nu-mi prea prieşte. Drept aceea am hotărât să stăm pe vară la curtea noastră de la Strehaia. Fiindcă mă simt în toate puterile, cu toată zăcerea de peste iarnă, vreau să-mi plimb ochii pe mândreţea codrilor din Strehaia şi pe chipul tău drag, Tudora. (…) În noaptea ce a urmat, voievodul, deplin îndrăgostit de ţiitoarea lui, n-a slăbit-o din mângâieri. Însăşi Tudora, simţindu-şi buzele dospite de focul îmbrăţişărilor, a avut presimţirea că va zămisli o viaţă nouă în măruntaiele ei”, se arată în romanul “Hangiţa Tudora”.

Însemnările lui Schwantz

Şi arhitecul Friedrich Schwantz, în însemnările sale din anii 1720-1722 spunea următoarele: “Strehaia este o mănăstire destul de impunătoare, unde biserica în mijlocul unui loc liber, clădirea din jur este înaltă de două etaje, cu camere boltite, pivniţe bune, închise în pătrat construită de Mihai Voievod, care un timp destul de lung, însuşi a rezidat aici”.

În opinia istoricului mehedinţean C. A. Protopopescu cele reproduse de Friedrich Schwantz vin şi întăresc tradiţia.

“Prin rezidat, aici un timp destul de lung trebuie să înţelegem cei şapte ani cât a fost, a existat aici ca ban (bănişor de Mehedinţi, 1582-1588). Precizarea un timp destul de lung, însuşi a rezidat aici s-ar putea referi, cuprinde, şi la timpul trăit aici până a nu fi, ban de Mehedinţi, ca locul său de naştere şi copilărie, după tradiţie. Că Mihai Viteazul a trăit la Strehaia şi condus Bănia de Mehedinţi, nu mai încape nicio îndoială” spune C.A. Protopopescu în lucrarea “Strehaia în istorie”.

Mihai Viteazul a realizat pentru prima dată în istoria României unirea tuturor românilor. În conştiinţa colectivă românească, el este unul dintre cei mai importanţi eroi naţionali ai României.

Vă mai recomandăm şi:

Cum s-a folosit Mihai Viteazul de familie pentru a-şi păstra funcţia. Domnitorul „a împrumutat“ pe rând duşmanilor soţia, fiul şi fiica

Unul dintre marile mistere ale istoriei românilor, pe cale să fie clarificat. Unde a locuit Mihai Viteazul în timpul domniei

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările