EXCLUSIV Conflict fără precedent la Hidrocentrala Porţile de Fier I. Sârbii şi românii nu se mai înţeleg cum să împartă energia: „Ei uzinează haotic“

EXCLUSIV Conflict fără precedent la Hidrocentrala Porţile de Fier I. Sârbii şi românii nu se mai înţeleg cum să împartă energia: „Ei uzinează haotic“

Porţile de Fier I

Astăzi, 9 iunie, la Bucureşti, se deschid lucrările comisiei mixte româno-sârbe pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării de la Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie de la Porţile de Fier I, reprezentanţii de la Hidroelectrica încercând să aplaneze conflictul care a izbucnit cu partenerul sârb de la Hidrocentrala Porţile de Fier.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un incident fără precedent în istoria Hidrocentralei de la Porţile de Fier I ar putea  arunca România într-un scandal internaţional cu Serbia. Hidroelectrica nu mai plăteşte de doi ani de zile partenerului sârb de la  Hidrocentrala  Porţile de Fier I o cantitate de energie pe care s-a angajat,  în urma unui acord, să o achite în fiecare an. În replică, sârbii exploatează apă din Dunăre atât cât vor, fără să respecte graficul comun de uzinare, astfel că la momentul de faţă, cota din lacul de acumulare de la Porţile de Fier I este cu peste un metru mai scăzută decât în mod obişnuit.

Comisia mixtă româno-iugoslavă pentru „Porţile de Fier“ a fost înfiinţată în conformitate cu art. 11 din Acordul privind realizarea şi exploatarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie „Porţile de Fier“ pe fluviul Dunarea, semnat la 30 noiembrie 1963, ca organ mixt al guvernului Republicii Socialiste România şi guvernului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia.

Astfel, la darea în folosinţă a Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I, respectiv Djerdap I pe partea sârbească, între cele două părţi a fost semnat un acord, care prevedea printre altele, ca partea română să plătească părţii sârbe echivalentul a 138 GWh energie electrică. Suma a fost convenită pentru efectuarea de către partea sârbă a unor lucrări de protecţie şi întreţinere a malului sârbesc, acesta fiind mai jos decât cel românesc.

Hidroelectrica a stopat plăţile de doi ani

„În 1995 s-a încheiat un contract între Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier I şi Djerdap I în virtutea unei convenţii încheiate în 1963 între statul român şi statul iugoslav . În baza acelui contract, partea română trebuie să ofere compensaţii parţii sârbe, în  fiecare an 138 de GWh la un preţ fix de 30 de dolari, iar la rândul ei  partea sârbă în echivalent trebuia  să facă cu acea sumă de bani lucrări la gura Nerei la cota 68”, a declarat Remus Borza, administratorul judiciar de la Hidroelectrica.

În ultimii doi ani,  Hidroelectrica a stopat însă plăţile către partenerul sârb. Administratorul judiciar de la Hidroelectrica, Remus Borza, susţine că partea română s-a achitat de această obligaţie până în 2012, când urma unor verificări în teren a constatat că partea sârbă nu a efectuat lucrările la care s-a angajat prin convenţie.

„Din 1995 şi până în 2012 noi le-am livrat aproximativ 2.400 de GWh, la un preţ de 30 de dolari, un preţ mic, deşi preţul în piaţă la nivel european ajunsese şi la 87 de dolari, astfel că am constatat că le-am dat 74 milioane de dolari. Ei trebuiau să facă lucări de 74 ori 2, adică de 148 de milioane de dolari, pentru că acel contract ca şi convenţie din 1963 instituie principiul parităţii: eu dau un leu şi pui şi tu un leu. Când a ajuns comisia de experţi la faţa locului în 2013 şi 2014 s-a constatat a fi executate lucrări de doar 76 milioane de dolari şi sârbii au pus doar 2 milioane de dolari. În perioada 2005-2012, România nu i-a controlat, dar eu am înţeles să mă prevalez de acest drept conferit prin acord, inspecţia s-a făcut cu partea sârbă, s-a încheiat un proces-verbal, în care sârbii recunosc că nu s-au efectuat aceste lucrări“, mai susţine Remus Borza.

Sârbii uzinează „haotic“

Remus Borza susţine că modul în care partenerul sârb înţelege să exploateze acum barajul afectează grav interesele Hidroelectrica:  „Ei uzinează haotic de o lună şi jumătate, producându-ne grave dezechilibre în sistemul nostru de la Porţile de Fier I, a scăzut cota pe Dunăre şi la un metru şi jumătate la Baziaş, ne-a scăzut randamentul energetic, crescând preţul de cost”.

După socotelile făcute de administratorul judiciar Remus Borza, partenerul sârb ar  datora societăţii Hidroelectrica suma de 175 de milioane de dolari. 

„Adunate, cele 74 milioane de dolari echivalent energie livrată de partea română din 1995 până în 2012, la un preţ de trei ori mai mic decât preţul la nivel european, plus 101 milioane de dolari, echivalentul centralei auxiliare Gogoşu de la Porţile de Fier II, ajungem la un sold creditor în relaţia România –Serbia de 175 de milioane de dolari”, declară Borza.

Sindicatul dezaprobă măsura luată de Hidroelectrica

Pe de altă parte, liderul de sindicat de la Porţile de Fier, inginerul Cristinel Popescu, este de părere că Remus Borza putea să evite scandalul de astăzi, rezolvând  această problemă pe cale amiabilă, în cadrul comisiilor mixte care au avut loc în ultimii doi ani (în fiecare an există două sesiuni ordinare ale Comisiei mixte româno- sârbe, una desfăşurată în România, la Bucureşti, una în Serbia, la Belgrad) între cei doi parteneri.

În opinia liderului de sindicat, decizia lui Remus Borza de a stopa plata către Djerdap a fost una „iresponsabilă“, punând partenerul sârb în situaţia de a considera încălcat acordul dintre cele două părţi.

„Urmare a deciziei mai mult decât iresponsabile a lui Remus Borza, sârbii au răspuns cu aceeaşi monedă şi nu au mai respectat Acordul privind modul de utilizare în mod egal a debitului Dunării. Prin urmare sârbii considerând pe drept cuvânt  Acordul încălcat, l-au încălcat şi ei în ceea ce priveşte folosirea debitului Dunării.  În momentul de faţă există pur şi simplu o <<concurenţă>> între cele două părţi, care consumă mai multă apă. Problema tehnică, gravă pentru partea română, este că, scăzând cu circa 3 m nivelul lacului la punctul Gurile Nerei, este afectat semnificativ în mod negativ randamentul hidroagregatelor“, declară Cristinel Popescu, preşedintele sindicatului Porţile de Fier.

Liderul de sindicat de la Porţile de Fier este de părere că Borza face o „diversiune de tip avocăţesc“ şi aruncă „fumigene“:

„Problema trecutului aruncată de Borza e o prostie. Partea română a recunoscut până acum în cadrul Comisiilor Mixte aspectele la care face referire Borza. Remus Borza este cu adevărat specialist în ceva - generează mereu conflicte pe care să le rezolve, pentru a arăta cât de deştept, grozav şi mai ales cât de indispensabil este el. Păcat că România nu l-a descoperit pe Borza mai devreme, că până acum recuperam cel puţin sudul Basarabiei, nordul Bucovinei şi Cadrilaterul“.

Situaţie delicată

Dată fiind această situaţie extrem de delicată de la Hidrocentrala Porţile de Fier I, rămâne de văzut cum vor reuşi reprezentanţii de la Hidroelectrica să gestioneze acest incident. Până una alta, lacul de acumulare de la Porţile de Fier I arată dezolant şi, cel mai probabil, în perioada următoare, factorii responsabili vor trebui să rezolve şi problema navigaţiei pe fluviul Dunărea. În plus, exploatarea haotică a Dunării poate afecta întregul ecosistem din Parcul Naţional Porţile de Fier şi turismul din zona Clisurii Dunării.

Citeşte şi:

Cum s-au înţeles românii şi iugoslavii să construiască Hidrocentrala Porţile de Fier I. Ideea a fost a unui specialist român şcolit în Elveţia

Cât de degradat este barajul Porţile de Fier II. Fotografii în premieră: instalaţii distruse, improvizaţii, pierderi foarte mari de apă

Mobilizare ca pe vremea lui Ceauşescu la barajul Porţile de Fier I: se face curăţenie generală fiindcă vin jurnalişti de la Bucureşti

FOTO Fisuri în Barajul de la Porţile de Fier I - imagini cutremurătoare din hidrocentrală. Infiltraţiile de apă pot produce un incendiu extrem de grav

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Râul Cerna la intrare în lacul de acumulare Porţile de Fier I FOTO Corina Macavei 

Imagini din aceeasi galerie
  • Râul Cerna la intrare în lacul de acumulare Porţile de Fier I FOTO Corina Macavei 
  • Apele râului Cerna FOTO Corina Macavei 
  • Lacul de acumulare de la Porţile de Fier I FOTO Corina Macavei 
  • Cotele lacului de acumulare de la Porţile de Fier I, foarte scăzute FOTO Corina Macavei 
Distribuie imaginea
citeste totul despre: