Vidra, specie protejată, a revenit în Delta Dunării

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Vidra FOTO Shutterstock
Vidra FOTO Shutterstock

Vidra, o specie protejată, se află acum în Delta Dunării, potrivit datelor Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD).

Potrivit INCDDD, prezenţa vidrei, inclusă în Lista roşie a speciilor strict protejate, depinde de existenţa resurselor de hrană. În România, specia are o răspândire largă, cu deosebire în lacurile şi văile apelor mari, dar mai ales în bălţile din Delta Dunării. În ciuda acestui fapt, mărimea populaţiei de vidre a scăzut de la 2.050 de indivizi în 1950 la 1.550 în 1991 (Weber, 1994).

„În Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), vidra a fost observată pe toată suprafaţa, în zonele acvatice dulcicole, inclusiv în zone antropizate: portul Tulcea oraş, amenajări agro-silvo-piscicole şi în apropiere de vetrele aşezărilor săteşti. În acest teritoriu, se apreciază că se află majoritatea populaţiei speciei la nivel naţional. Dintre toate speciile de mamifere de interes comunitar din RBDD, vidra este cea mai des observată. În perioada 2010 - 2021, vidra a fost observată în toate ecosistemele acvatice de pe teritoriul RBDD, inclusiv în zonele antropizate", se arată într-o lucrare semnată de specialiştii INCDDD, scrie Agerpres.

Vidrele au fost observate cel mai mult în zona Şontea - Furtuna şi în sistemul lagunar Razim - Sinoie. Mamiferul are blană brun-cenuşie pe spate, o coadă lungă şi picioare scurte. Se poate adapta la mediul acvatic.

Potrivit Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, în blana ei, se prind broboanele de aer care formează un strat izolator foarte bun şi îi asigură flotabilitatea. Când se scufundă după peşte, urechile şi nările se închid, datorită unor valve membranoase. Pe bot, are vibrise, mustăţi, cu ajutorul cărora îşi localizează prada în apă.

„Vidra este în principal solitară, masculii şi femelele alăturându-se doar în timpul împerecherii. Sunt animale teritoriale, marcând graniţele teritoriului individual cu lăsături şi o secreţie groasă, lipicioasă, produsă de glanda anală. Teritoriul unui individ are un interval de 7-15 kilometri liniari. Masculii au intervale teritoriale mai mari decât femelele, teritoriul unui mascul suprapunându-se peste cel al mai multor femele, dar nu cu al altor masculi. Teritoriile femelelor nu se suprapun, vidrele afişând agresiune teritorială faţă de vidrele de acelaşi sex. Densitatea populaţiei este, de obicei, de aproximativ o vidră pe kilometru pătrat navigabil, dar poate fi mai mică de o vidră la 5 kilometri pe pâraie. Masculii par a forma o ierarhie dominantă, masculul cel mai dominant ocupând cele mai favorabile zone", arată specialiştii INCDDD.

Specialiştii mai spun şi că masculii la vârsta de 18 luni  ajung la maturitate sexuală, iar femelele la vârsta de 2 ani. Reproducerea lor nu ţine cont de niciun sezon. Masculii se împerechează cu mai multe femele, stând cu fiecare femelă în vizuina ei. Aceasta poate naşte până la şase pui. Ei sunt neajutoraţi în primele şase săptămâni şi sunt luaţi în îngrijire de femelă.

După 10 săptămâni, puii ies afară împreună cu mama lor. Ei vor continua să fie îngrijiţi de mamă până când împlinesc 3-4 luni, atunci când alăptarea va înceta şi vor fi pe deplin înţărcaţi. Ei vor sta cu mama lor înainte de a se dispersa la vârsta de un an, dar un pui poate învăţa să pescuiască singur până la 18 luni.

„Duşmanii speciei sunt omul şi câinele. Vidra este vânată mai ales iarna, la copcă. Similar, câinii sunt special dresaţi pentru omorârea vidrelor; ulterior, câinii acţionează în acest sens şi fără îndemnul stăpânilor. Indivizii tineri sunt omorâţi şi de câinii nedresaţi. Uneori, vidrele sunt împuşcate sau capturate cu capcane şi în heleşteie", amintesc specialiştii INCDDD.

Printre cauzele principale ale modificării numerice se află poluarea apelor cu pesticide şi fertilizante pentru agricultură, degradarea habitatelor şi vânătoarea pentru blană. Cele mai importnate măsuri de protejare a vidrelor sunt: combaterea braconajului şi limitarea numărului de câini hoinari, precum şi limitarea circulaţiei nautice în interiorul Deltei în afara traseelor turistice.

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite