VIDEO Unicul port cu ieşire la Marea Neagră şi la Dunăre. Cum se vedea în 1961 cel mai estic punct al României

VIDEO Unicul port cu ieşire la Marea Neagră şi la Dunăre. Cum se vedea în 1961 cel mai estic punct al României

Numerotarea străzilor din Sulina: strada I este faleza Dunării Sursa arhivă

În România există un singur port care are ieşire la principalele ape din ţara noastră: Marea Neagră şi Dunăre. Acesta mai are o particularitate: este cel mai estic punct al României, fiind primul care vede răsăritul soarelui.

Sulina este legată de restul ţării doar pe calea apei. Cândva, aici a existat cea mai cosmopolită comunitate, pe vremea funcţionării Comisiei Europene a Dunării (CED), în anii 1856-1939. Forul internaţional a fost înfiinţat în anul 1856, conform Tratatului de pace de la Paris ce a încheiat Războiul Crimeii. Comisia Europeană a Dunării răspundea de navigaţia la Gurile Dunării, până în portul Brăila. Din CED făceau parte Austria, Rusia, Turcia, Anglia, Franţa, Prusia şi Sardinia.

Secretariatul general al CED a fiinţat la Sulina în anii 1856 - 1878. În 1878, când România şi-a căpătat independenţa faţă de otomani, ţara noastră a intrat şi ea în CED, ca putere teritorială. După anul 1878, Sulina devine un port cu statut de extrateritorialitate, caracterizat de neutralitate pe timp de pace sau război, cu anumite privilegii fiscale.

Sediul Comisiei Europene a Dunării era la Galaţi, în actuala clădire a Bibliotecii V.A.Urechia. La Sulina s-a aflat şi sediul tehnic al comisiunii, cu întreg patrimoniul tehnic format din şantierul naval, navele de dragaj, navele hidrotehnice, cele de salvare, remorcherele de intervenţie şi manevră, casa de navigaţie, serviciul de pilotaj pentru bară şi linie etc.

Odată cu anul 1939, odată cu reducerea prerogativelor Comisiunii Europene a Dunării, oraşul Sulina îşi pierde statutul internaţional trecând sub autoritatea României. CED şi-a încetat activitatea în 1948. 

Oraşul Sulina are o particularitate, fiind structurat în 6 străzi paralele cu Dunărea şi 13 străzi perpendiculare pe fluviu. Străzile au la rândul lor o caracteristică: cele paralele sunt numerotate de la I la VI ( Strada I, Strada a II-a etc - ca în New York, spun edilii), pe când cele perpendiculare poartă nume simbolice pentru România – de exemplu Tudor Vladimirescu, Mihai Eminescu, Dunării etc.

Primul generator electric pus în funcţiune în Sulina era adus din SUA şi asigura energia pentru Palatul Comisiunii, grădinile acestuia şi cheul portului. În anul 1903 a fost inaugurată prima linie telefonică între portul Sulina şi portul Galaţi. „Tot atunci este extins iluminatul electric în principalele puncte din localitate, Sulina devenind primul oraş iluminat electric din România“, după cum arată istoricii locului

Cea mai neagră zi din istoria Sulinei rămâne 25 august 1944 când oraşul este bombardat de Aliaţi şi este distrusă în proporţie de peste 60%. 

Imaginile surprinse în 1961 arată o Sulină care îşi revenea din marasmul anilor '40, trecuse de anii '50 când Delta Dunării fusese un lagăr de muncă silnică şi începea să recupereze din activitatea industrială, la începutul anilor '60. 

Actualmente, Sulina, cel mai îndepărtat şi mai izolat punct al României, mizează pe turism şi se luptă cu depopularea - cel mai mare dezavantaj ce decurge din lipsa locurilor de muncă şi a unui mediu propice dezvoltării. 

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO Farul Vechi din Sulina se închide pentru trei ani. Obiectivul va fi restaurat

FOTO Copilăria neştiută a Elenei Lupescu, amanta lui Carol al II-lea. Tatăl ei era farmacistul evreu Grünberg, care a avut o spiţerie la Sulina

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: