FOTO Turiştii redescoperă cei mai bătrâni munţi din România. „Eram doar o zonă de tranzit spre litoral”

Puţin cunoscuţi de români, Munţii Măcinului (judeţul Tulcea) au început să fie o destinaţie turistică în vremuri de pandemie. Astfel, cei mai vechi munţi din România sunt descoperiţi alături de frumuseţile pe care le adăpostesc de sute de milioane de ani.

„Munţii Măcinului reprezintă martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sfârşitul paleozoicului cu aspect de inselberg (munte insulă). Ei ocupă colţul de nord – vest, ridicându-se deasupra Ostrovului Brăilei cu peste 300 – 400 metri şi se prelungesc sub forma unei culmi înguste deluroase (numită Pintenul Bugeacului) până în apropiere de Galaţi”, se arată într-o prezentarea a Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) Măcin.

Zona Munţilor Măcin cuprinde localităţile Măcin, Greci, Turcoaia, Cerna şi Luncaviţa. Din ele se poate pleca în drumeţie pe diferite trasee cu accesibilitate medie.

Trebuie spus că prima hartă a traseelor turistice a Munţilor Măcin a fost realizată abia în anul 1987, aşadar munţii nu au fost o destinaţie turistică pe vremea comuniştilor care au organizat aici mai multe cariere de extragere a granitului. Abia după ce s-a înfiinţat Parcul Naţional Munţii Măcinului (1998), turismul a început firav să se dezvolte.

Turism haotic, după pandemie

 „După ce s-au ridicat restricţiile stării de urgenţă, a fost un turism haotic, lumea căuta să iasă din casă cu disperare şi atunci au ajuns foarte mulţi turişti şi în zona noastră. Zona Măcin a devenit o destinaţie turistică ceea ce nu era până anii trecuţi. Era doar o zonă de tranzit, în drum către litoral”, spune Dan Staicu, directorul CNIPT Măcin.

Turişti sosiţi în zona M. Măcin după ridicarea restricţiilor - foto Dan Staicu

Din date neoficiale, în primele 30 de zile de la ridicarea restricţiilor, pe traseele celor mai vechi munţi din România s-au aventurat aproximativ 4.500 de turişti. De altfel, numărul mare de vizitatori s-a păstrat şi pe parcursul verii.

„Avem, anul acesta, de a face cu un turism atipic faţă de ceilalţi ani. Până anul trecut aveam turişti de week-end, acum avem turişti şi în cursul săptămânii. Pensiunile din zonă erau ocupate cam 80% în zonă  în cursul săptămânii”, explică Dan Staicu.

Dan Staicu şi un grup de turişti - foto Dan Staicu

În zona Munţilor Măcin sunt în total 130 de locuri de cazare acreditate, în cadrul unor pensiuni sau agro-pensiuni turistice. În urmă cu 4 ani, erau doar 25 de locuri de cazare, ceea ce demonstrează că odată cu creşterea numărului vizitatorilor apar noi investiţii care vor dezvolta şi mai mult turismul în acest areal. La cele 130 de locuri de cazare trebuie adăugate spaţiile de campare amenajate în care se pot instala corturi sau se poate veni cu rulota.

Sfinxul Dobrogean - foto Dan Staicu

O zonă cu potenţial turistic imens

Zona Munţilor Măcin are un potenţial turistic imens, spune specialistul CNIPT. Nu doar drumeţiile montane pot deveni puncte de atracţie, ci şi braţul Măcin al Dunării, sau cramele din apropiere.

„Cel mai înalt vârf este Ţuţuiatu (467 metri) care are şi un traseu ce pleacă din Greci şi ajunge la Luncaviţa. Cel mai spectaculos traseu este Culmea Pricopanului, pe el se întâlnesc formaţiuni geologice spectaculoase care s-au format acum sute de milioane de ani şi zone panoramice de unde se pot vedea Luncaviţa, oraşele Galaţi şi Brăila, dar şi Dunărea. Aici întâlnim şi Sfinxul Dobrogean şi alte forme bizare,  plante rare precum garofiţa pitică, clopoţelul dobrogean şi animale specifice ca ţestoasa dobrogeană şi guşterul”, arată Dan Staicu.

„Degetul” - foto Dan Staicu

Dacă vorbim de alte atracţii, pe braţul Măcin al Dunării se pot practica sporturi nautice, iar la crama Măcin se poate degusta un vin specific zonei. „Turiştii pot alege, de exemplu, o zi traseul Culmea Pricopanului, o zi pe Vârful Ţuţuiatu, pot face triunghiul mănăstirilor (Celic Dere-Cocoşu-Saon), pot vizita cetăţile Dinogetia, Troesmis sau Lacul Iacobdeal, mai spune directorul CNIPT Măcin.

Peisaj din M. Măcinului - foto Dan Staicu

Cum poţi ajunge în zona Munţilor Măcin

• Bucureşti – Măcin varianta 1 – pe autostrada A2 până la Drajna, apoi pe E584 spre Slobozia, Brăila, trecere cu bacul spre Smârdan, iar apoi pe E87 până la Măcin.
• Bucureşti – Măcin varianta 2 – pe autostrada A2 până la Drajna, apoi pe E584 până la Slobozia, apoi spre podul peste Dunăre de la Giurgeni – Vadul Oii pe E60 (DN2A) până la Hârşova, apoi pe DN22A până la intersecţia cu DN22D, apoi DN22D până la Măcin.
• Bucureşti – Măcin varianta 3 – pe E85 pe traseul Urziceni – Buzău, apoi pe DN2B până la Brăila, trecere cu bacul spre Smârdan, iar apoi pe E87 până la Măcin.

Cu trenul: Cea mai apropiată gară de oraşul Măcin este Gara Brăila. De acolo se ia microbuzul către Măcin, cursa Brăila – Tulcea.

Cu microbuzul: Sunt curse de microbuz către Măcin din: Bucureşti, Constanţa, Tulcea, Brăila, I.C. Brătianu (după trecere Dunării la Galaţi).

Vă recomandăm şi:

Natura în România. Curcubeul alb, surprins în imagini. „Cel mai enigmatic fenomen din câte am fotografiat“

Cum vrea să dezvolte turismul primarul localităţii de la poalele celor mai vechi munţi din România. „Să-i facem pe cei plecaţi să se întoarcă acasă“

FOTO Cum arată culmile Munţilor Măcinului acoperite cu un strat subţire de zăpadă