FOTO Istoria unei clădiri de patrimoniu: cum a fost construit Palatul Paşei Sangeacului, locul de unde s-a ordonat distrugerea oraşului Tulcea în 1877

FOTO Istoria unei clădiri de patrimoniu: cum a fost construit Palatul Paşei Sangeacului, locul de unde s-a ordonat distrugerea oraşului Tulcea în 1877

Palatul Paşei FOTO Arhivă

Ridicată între anii 1863-1865, clădirea era situată exact în inima mahalalei turceşti (aproape de cartierul în care au locuit, mai apoi, majoritatea ruşilor lipoveni din municipiul Tulcea). Muzeul de Artă de Astăzi, clădire – monument istoric, a fost reparat în întregime între 1893 şi 1895 de Ştefan Borş şi parţial în 1941 (după cutremur).

Ştiri pe aceeaşi temă

În timp ce construcţii celebre, aşa cum este Casa Elveţiană sau Cireşica au căzut în uitare, Palatul Paşei şi Casa Avramide au fost parte dintr-un amplu proiect derulat pe mandatul anterior al Consiliului Judeţean Tulcea. Conducerea administraţiei judeţene a iniţiat şi finalizat un proiect de reabilitare a celor două clădiri de patrimoniu din municipiul Tulcea, esenţiale pentru istoria acestui judeţ.

Cum a apărut Palatul Paşei

În 1860, Tulcea devine capitala Sangeacului (provincie militară) ce cuprindea Dobrogea - fără Deltă, şi, parţial, Cadrilaterul. După cum spun istoricii, reşedinţa anterioară fusese la Babadag. Pe atunci oraşul Tulcea era un port dezvoltat şi era considerat unul dintre cele mai mari oraşe din această zonă.

Dintre toţi cei care s-au perindat pe la conducerea Sangeacului, „s-a vorbit de bine despre Ahmed Rezim Paşa, care a fost un bun administrator şi este cel care a construit Palatul Paşei şi a Casa Paşei, pe locul unde se află acum Colegiul Dobrogean Spiru Haret, într-o zonă care era inima mahalalei turceşti (ca să vedeţi cum se schimbă istoria)“, povesteşte profesorul tulcean Nicolae Ariton.

Clădirea a fost construită ca palat administrativ, sediu al mutesharifului (cu rang de paţă) şi al celor nouă admistratori de kazale.

Prima clădire în stil neo-clasic

Construcţia constituia, la vremea, aceea, o noutate arhitectonică pentru sangeacul Tulcea. „Au fost aduşi meşteri din Occident special pentru construirea Palatului, care devenea prima clădire în stil neo-clasic din Dobrogea“, spun cei de la EuDivers, voluntari tulceni care au documentat în amănunt istoria clădirilor din municipiul Tulcea şi nu numai.

Palatul Paşei a fost ridicat aproape de port, pentru a putea fi văzută de pe corăbiile care treceau pe Dunăre, pentru a sublinia, încă o dată, faptul că viaţa la Tulcea este mai bună de când au ajung turcii aici.

Poveştile ascunse în Palatul Paşei

În  martie 1877, în prag de război , guvernator era Said Paşa.  El considera Tulcea un  „cuib de răzvrătiţi” şi a vrut să îl distrugă cu ajutorul unei escadrile de război ancorate în port.

„Toţi capii comunităţilor locale şi notabilii oraşului au fost convocaţi de urgenţă la „Konak”, cum i se mai spunea Palatului Paşei. Sala de festivităţi a palatului gemea de lume impacientată. Guvernatorul Said Paşa a citit decretul imperial, prin care se ordona distrugerea prin bombardament a oraşului Tulcea. Se dădea populaţiei un răgaz de 48 de ore ca să se poată retrage. Nu s-a permis nicio obiecţie, iar sala a fost imediat evacuată cu forţa. Bineînţeles, ştirea s-a răspândit fulgerător, iar panica a pus stăpânire pe tot oraşul. Cei care erau mai cu stare au apucat de şi-au trimis familiile cu vaporul în locuri mai sigure. N-a fost, însă, ca Tulcea să fie bombardată şi deci distrusă, căci s-au sesizat la timp consulii străini din Tulcea, iar mai apoi patriarhul din Constantinopol, care au intervenit pe lângă sultan“, spune Lidia Vuişan, din cadrul Centrului EuDivers.

Said Paşa a fost înlocuit cu Fahri Bei, care mai ocupase această funcţie şi care era simpatizat de către localnici. Fahri Bei, sosit în oraş în ziua de 7 aprilie 1877, n-apucă să stea prea mult aici, în Palatul Paşei, pentru că a doua zi a fost silit să plece: armatele ruseşti erau pe drum.

După Război

După 1877, atunci când Dobrogea a revenit la România, palatul a avut tot un rol administrativ: după cum spun reprezentanţii Direcţiei de Cultură Tulcea, a fost sediu pentru Prefectura, Tribunal, Parchet, Corpul Portareilor, Curtea cu Jurati si (între 1950-1970) Sfatul Popular Raional şi Consiliul Popular Judeţean. Devine Muzeul de Arta la data de 23 august 1982.

Clădirea a trecut prin două reabilitări, înainte de cea de după 2010: cea realizată de Ştefan Borş, în 1893 – 1895 şi o reparaţie parţială în 1941, după cutremurul din anul anterior.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: