România, incapabilă să revoluţioneze turismul în Delta Dunării. De ce ocolesc vizitatorii una dintre cele mai frumoase rezervaţii ale biosferei din lume

Datele statistice arată că anul trecut numărul turiştilor care au vizitat Delta Dunării a fost asemănător cu cel din 2018, însă turiştii străini au fost mai puţini.

Deşi este unica deltă din lume declarată rezervaţie a biosferei, Delta Dunării este vizitată de un număr mic de turişti. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în anul 2018 au fost 168.055 de turişti în tot judeţul Tulcea, dintre care 25.722 au fost cetăţeni străini.

În 2019, cifra turiştilor este aproximativ la fel, 165.547 de vizitatori au fost înregistraţi în judeţul Tulcea în perioada ianuarie-noiembrie. Dintre aceştia, 20.501 sunt străini. La aceste cifre se adaugă turiştii care sunt cazaţi „la negru”, iar numărul lor nu îl poate aprecia nicio instituţie sau asociaţie de profil.

În comparaţie, Delta del Po din Italia sau Camargue din Franţa sunt vizitate de peste 1 milion de oameni anual.

Datele oficiale ale Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), care centralizează informaţiile primite de la cei 207 agenţi economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de turism în perimetrul Deltei Dunării, arată că în anul 2018 au vizitat Delta Dunării 92.842 de turişti, dintre care 218 străini, iar în anul 2019 au fost 107.819 turişti, dintre aceştia 3.988 fiind străini.

Unităţi de cazare da, infrastructură nu

Chiar dacă în ultimii ani au apărut noi spaţii de cazare în Deltă, cifrele oficiale arată că nu a crescut numărul vizitatorilor. „Avem unităţi de cazare, dar nu avem activităţi conexe, nu avem infrastructura necesară transportului de turişti între punctele de interes turistic. S-a considerat că a cheltui un buget considerabil în promovarea prin participarea la târguri internaţionale de turism şi realizarea de spoturi publicitare constituie o strategie complexă pentru creşterea numărului de turişti, nimic mai fals”, spune Ionuţ Chirică, preşedintele Asociaţiei de Promovare şi Dezvoltare Locală Tulcea.

Alte cauze pe care specialiştii le invocă atunci când vorbim despre turismul destul de scăzut în Delta Dunării sunt serviciile care lasă încă mult de dorit (majoritatea făcute cu localnici, sezonieri, neinstruiţi), preţurile care de multe ori bat litoralul românesc, lipsa unui aeroport viabil la Tulcea, braconajul sau alte elemente care pot fi sesizate cu ochiul liber în deltă şi care descurajează turistul să repete experienţa (de exemplu numeroasele ambarcaţiuni rapide care sperie fauna deltei).

„Nu poţi promova delta fără să ai în prima instanţă întreaga infrastructură bine pusă la punct. De infrastructura turistică se va bucura turistul 5-7 zile pe an, dar şi localnicul 365 zile pe an, în fiecare an”, mai spune Ionuţ Chirică.  

Tichetele de vacanţă, implementate ca politici guvernamentale, au avut rolul de a scoate la suprafaţă o parte din turismul „la negru” care se făcea în această zonă. Momentul 2018, când numărul vizitatorilor a crescut foarte mult faţă de 2017, cu aproape 40%, s-a datorat şi acestor tichete care i-a obligat pe unii proprietari de spaţii de cazare să intre în legalitate.

„Românii redescoperă Delta”

Deşi ambele statistici arată un număr mic de turişti care aleg Delta Dunării ca destinaţie de vacanţă, specialiştii în turism spun că datele nu sunt reale. De altfel, ei vorbesc despre imposibilitatea de a avea o situaţie clară a turiştilor care vizitează zona. „Delta este o destinaţie în plină ascensiune. Avem foarte multe solicitări pentru acest loc. Cifrele INS-ului sunt de mulţi ani irelevante deoarece oamenii (operatorii din turism n.red.) nu sunt obligaţi să transmită datele reale. Românii redescoperă delta şi asta se vede în ultimii 3-4 ani, mai ales de când au apărut tichetele de vacanţă”, spune Corina Martin, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România.

Datele statistice arată că gradul mediu de ocupare, raportat la numărul de turişti şi numărul de locuri de cazare, este de 34 zile pe an, la o pensiune din Delta Dunării. Numărul de zile petrecute de un turist în deltă este de 2,28, iar în această perioadă cheltuieşte aproximativ 1.000 de lei pentru cazare, masă şi alte servicii.

„Fără doar şi poate am militat pentru un turism de nişă în Delta Dunării şi aşa vom face şi de acum înainte. Pentru că vorbim de cifrele pe un întreg judeţ, nu doar de Delta Dunării, cred că ar trebui să dezvoltăm mai mult această zonă de uscat, unde avem o altă nişă de turişti şi putem practica un turism de masă fără să afectăm ecosistemul deltaic”, spune Ionuţ Chirică.

Soluţii pentru a rezolva acest blocaj există, spun specialiştii. În primul rând, ar trebui să se dezvolte o strategie turistică sustenabilă în Delta Dunării, să se creeze unele evenimente cu caracter local în aşezările de aici, ţinând cont şi de regulile Rezervaţiei, să se pună la punct o infrastructură judeţeană, în special a Aeroportului Tulcea şi crearea unor punţi de legătură cu Aeroportului Mihail Kogălniceanu Constanţa.

Delta Dunării este a treia deltă ca suprafaţă din Europa, după cea de pe fluviul Volga şi cea din Kuban, având o suprafaţă de aproximativ 5.500 de kilometri pătraţi (580.000 de hectare), 82% din această suprafaţă fiind pe teritoriul României, restul pe teritoriul Ucrainei.

Pe aceeaşi temă:

Vacanţă tradiţională minunată în Delta Dunării. Cum arată bărcile din lemn cu care un localnic plimbă turiştii

Surpriza turismului în 2018. Tulcea s-a clasat pe primul loc în topul naţional privind creşterea numărului de vizitatori

Cum a crescut numărul de turişti în Delta Dunării. „Românii învaţă să facă din nou concedii în ţară”