Picasso-ul de 800.000 de euro găsit la rădăcina unui copac din Tulcea: „A fost o farsă“. Cine este autorul escrocheriei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Facebook Mira Feticu
Facebook Mira Feticu

Răsturnare de situaţie în cazul tabloului de Picasso, „Tête d'Arlequin“, găsit îngropat într-o pădure din Tulcea de către o româncă stabilită în Olanda. Se pare că „lucrarea” a fost o farsă pusă la punct pentru promovarea unei piese de teatru.

Reacţia celor care au înscenat farsa cu lucrarea de Picasso găsită în Tulcea. Cum au explicat escrocheria

Producătorii belgieni ar fi îngropat la sfârşitul lunii o copie a picturii „Tête d'Arlequin” (n.red.: „Cap de Arlechin”) în apropiere de Tulcea, după care au trimis şase scrisori anonime, trei în România şi trei în Olanda, potrivit Digi24, care citează televiziunea de stat olandeză. Dintre cele şase scrisori, doar Mira Feticu a căzut în capcană şi a mers în căutarea tabloului, care în urmă cu şapte ani era furat alături de alte capodopere dintr-un muzeu din Rotterdam.

Producătorii de teatru şi-ar fi anunţat printr-un e-mail toate persoanele la care au ajuns scrisorile în care au explicat că farsa este inspirată din piesa de teatru „Copia adevărată”, care a avut premiera joi, la Anvers. Potrivit televiziunii belgiene, personajul principal al piesei este un falsificator de tablouri.

„Eu nu mă simt nicio victimă şi nu mă simt nici păcălită. Eu mi-am făcut datoria de jurnalist să vin să văd. Şi într-adevăr am crezut că am găsit un Picasso. Se pare că, şi dacă este adevărat, falsificatorul este unul dintre cei mai mari falsificatori ai Europei, poate cel mai mare. Deci oricum copia are o valoare mare. Apoi, nu este sigur, asta se vehiculează la această oră în Olanda. Mâine vom şti mai bine, mâine stăm la masă cu cei doi artişti olandezi şi vom vedea dacă e adevărat sau nu. Artiştii respectivi îşi fac publicitate pe spinarea noastră, a autorităţilor române, a jafului care a avut loc acum şapte ani. Deci încă nu ştim ce să facem”, a declarat scriitoarea Mira Feticu la Digi 24.

Yves Degryse şi Bart Baele sunt cei doi regizori belgieni care au pus la cale totul, pentru trupa de teatru Berlin - relatează televiziunea olandeză NOS. Ei au anunţat pe Twitter că au pregătit farsa timp de câteva zile şi nu se aşteptau ca Mira Feticu să meargă până în România să ia pachetul pe care ei l-au îngropat în ziua de 31 octombrie. Ei şi-au exprimat dorinţa de a se întîâlni cât mai curând cu Mira şi cu colegul ei care a însoţit-o în România, Frank Westerman. 

Prima reacţie

„Eu am râs, dar Mira s-a enervat“, a spus Frank Westerman ziariştilor olandezi. 

Ei postaseră fiecare pe Facebook, încă de duminică seara, o reacţie în urma veştii că descoperirea lucrării a fost o farsă.

„Îndoieli. Lumea pare dintr-odată ca o commedia dell'arte. Şi ca un adevărat clovn, eu rîd cu un ochi şi plîng cu celălalt“, a postat Mira Feticu, pe contul său de Facebook, la câteva ore după apariţia comentariilor.

„Scriitoarea Mira Feticu şi cu mine am sfârşit într-o piesă de Eugen Ionescu: tabloul pierdut al lui Picasso este ascuns de doi artişti flamanzi. Ei, prefer să joc un rol secundar într-un proiect de artă decât sâ mă fac vehicul pentru hoţi sau escroci“, a scris şi Frank Westerman pe pagina sa de Facebook. 

Mira Feticu şi lucrarea de Picasso găsită în pădure la Greci Sursa Facebook Franz Westerman

Mira Feticu consultând lucrarea găsită cu schiţa după original Sursa Facebook Frank Westerman

Experţii consultaţi de presă declaraseră deja că lucrarea descoperită este un fals, deoarece sunt cel puţin 16 diferenţe între aceasta şi original.

Îndoielile au apărut imediat după publicarea imaginilor cu descoperirea făcută în România. Specialişti de artă, cunoscători ai locului, poliţişti şi oameni de rând s-au arătat sceptici cu privire la autenticitatea lucrării de artă descoperite la rădăcina unui copac din pădurea din Munţii Măcinului, judeţul Tulcea. Originalul furat din Muzeul de Artă din Rotterdam (Rotterdam Kunsthal), în 2012, de o bandă de români din Carcaliu valorează 800.000 euro. 

Cum s-a întâmplat totul

O lucrare atribuită lui Pablo Picasso, „Tete d’Arlechino“ („Cap de arlechin“), al cărei original a fost furat în 2012 din Muzeul de Artă din Rotterdam de o bandă de români, a fost descoperită într-o pădure din nordul Dobrogei. Pânza estimată la 800.000 euro era învelită într-o folie de plastic şi se afla sub o piatră, la rădăcina unui copac din Munţii Măcinului.

Locul este situat pe teritoriul comunei Greci din judeţul Tulcea, aflată lângă satul Carcaliu - de unde provenea banda care a dat spargerea din 2012. Atunci au fost furate şapte opere de artă, în valoare de 18 milioane de euro, semnate de Pablo Picasso, Claude Monet, Henri Matisse, Lucian Freud şi Jacob Meijer de Haan. Tablourile n-au fost recuperate pentru că mama lui Radu Dogaru, capul bandei de hoţi, a declarat că a ars tablourile ca să scape de ele. Analizarea cenuşei a revelat că în soba din Carcaliu au fost arse cel puţin trei tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză. 

Căutările celorlalte patru tablouri au rămas fără rezultat pânâ sâmbătă, 17 noiembrie, când Mira Feticu, o scriitoare româncă stabilită în Olanda, a anunţat c-a descoperit pânza.

Cine este Mira Feticu

Mira Feticu este o scriitoare în vârstă de 45 ani, născută la Breaza, Prahova. Ea trăieşte în Olanda şi este autoarea unei cărţi despre „Jaful secolului“, intitulată „Tascha“. Eroina reală a cărţii este chiar Natalia (Nataşa) Timofei, o tânără implicată în spargerea de la Rotterdam Kunsthal. Fata fusese iubita lui Radu Dogaru, capul bandei de hoţi, care o exploatase sexual trimiţând-o pe străzile din Olanda să se prostitueze.

Presei olandeze, Mira a relatat că a primit la biroul său din Haga o scrisoare în română, anonimă, care indica locul unde era ascunsă lucrarea. „Am obosit să păzesc pictura“ ar fi mărturisit expeditorul, ataşând două poze cu intrarea în rezervaţia de la Greci (pe timp de vară) şi cu copacul respectiv (pe timp de iarnă, cu pământul îngheţat, acoperit de un strat de zăpadă). 

Cele două poze din scrisoare, indicând locul unde este ascuns tabloul de Picasso Sursa nos.nl

Cele două poze din scrisoarea primită de Mira Feticu despre tabloul de Picasso ascuns în pădure la Greci Sursa nos.nl

Mira a luat avionul spre România împreună cu prietenul său, scriitorul olandez Frank Westerman. A mers până la Greci, în pădurea menţionată, împreună cu un român, şi urmând traseul a ajuns la locul cu pricina. Fotografii postate pe Facebook de Mira Feticu şi de Frank Westerman dezvăluie publicului unde era îngropată opera de artă.

Zona descoperirii, intens circulată

Cecilia Tecaru, specialist în arii protejate (ranger) la Administraţia Naţională Parcul Munţii Măcinului, cunoaşte pădurea ca-n palmă. Hoţii au ales să lase pachetul într-o zonă foarte accesibilă, călcată foarte des de vizitatori - fie turişti, fie localnici. Marcajele de pe copaci restrâng şi mai mult aria căutării, deoarece fiecare traseu din rezervaţie are un simbol grafic specific: triunghi roşu, cerc albastru, punct albastru etc.

Copacul din prim-planul pozei postată de Frank are vopsite pe scoarţă trei semne, care vorbesc despre zona în care te afli: este o porţiune comună de pe traseele Dealul cu Drum şi Poveştile Măcinului. „Copacul respectiv este un tei de la o intersecţie de trasee. Este o plantaţie artificială de acum 30-35 ani, pentru stabilitatea versantului. Teiul este într-o curbă, îţi arată drumul pe potecă“, traduce Cecilia, inginer silvic. 

Frank Westerman, spre locul unde se află copacul Sursa Facebook Franz Westerman

Franz Westerman la copacul din Greci unde a fost găsită lucrarea lui Picasso Sursa Facebook FW

În planul secund al fotografiei lui Frank se mai vede un copac cu marcaj circular roşu. Acelaşi marcaj este întâlnit pt copacul din fotografia Mirei, ce o arată plângând sprijinită cu fruntea de el. Semnul circular, inelul roşu, semnifică faptul că acel copac se găseşte la o întretăiere de subparcele. Cunoscătorii locului se miră că tocmai acolo a fost îngropată lucrarea. 

Mira Feticu plângând de emoţie la copacul unde a descoperit lucrarea Sursa Facebook Mira Feticu

Mira Feticu la copacul unde a găsit lucrarea de Picasso în pădure la Greci Sursa Facebook Mira Feticu

„Nu există zi în care să nu întâlneşti acolo 3-4 persoane, indiferent dacă e luni sau sâmbătă, vară sau iarnă. Din poze văd c-a fost sâmbăta, că atunci a nins. Dar zona este foarte circulată, că se ajunge uşor, cam jumătate de oră de mers pe jos. Toate traseele din pădure se fac numai pe jos. Dacă ar fi de ascuns ceva în pădure, se găseau alte locuri, în deşiş, unde chiar nu te vede nimeni“, explică rangerul din Munţii Măcinului.

Expert olandez: „Este o escrocherie“

Unii localnici sunt supăraţi de asocierea cu tablourile furate, de parcă n-ar fi fost de ajuns vecinătatea cu Carcaliu. Descoperirea lucrării este pusă la îndoială de voci mai mult sau mai puţin avizate din România şi din Olanda, care se întreabă, inclusiv în presa olandeză, cât de veridică este toată povestea, pornind de la scrisoarea anonimă până la felul în care a fost găsită opera de artă furată.

Un expert olandez, Peter Van Beveren, este citat de publicaţiile neerlandeze în calitate de fost curator al Colecţiei Triton din care a făcut parte lucrarea „Cap de arlechin“. „Aş recunoaşte pe loc un Picasso. Am mari dubii asupra autenticităţii descoperirii. Fotografia văzută nu este foarte bună şi lucrarea poate fi desigur compromisă, dar chiar şi aşa sunt prea multe deviaţii, linii, culori, detalii care nu sunt autentice. Este o escrocherie. Motivul pentru care oamenii apar deodată cu opere de artă furate este de a creşte asigurarea şi oricine ar aduce-o înapoi primeşte o recompensă pe măsură. Fostul proprietar primeşte o despăbugire imensă, iar proprietarul operei de artă devine compania de asigurări“, a explicat Beveren. 

Anunţată de găsirea unei lucrări care e posibil să-i fi aparţinut, conducerea Muzeului de Artă din Rotterdam a catalogat vestea ca fiind „extraordinară“ şi a adăugat că urmăreşte îndeaproape investigaţia. 

„Îndoieli. Lumea pare dintr-odată ca o commedia dell'arte. Şi ca un adevărat clovn, eu rîd cu un ochi şi plîng cu celălalt“, a postat Mira Feticu, pe contul său de Facebook, la câteva ore după apariţia comentariilor. 

„Scriitoarea Mira Feticu şi cu mine am sfârşit într-o piesă de Eugen Ionescu: tabloul pierdut al lui Picasso este ascuns de doi artişti flamanzi. Ei, prefer să joc un rol secundar într-un proiect de artă decât sâ mă fac vehicul pentru hoţi sau escroci“, a scris şi Frank Westerman pe pagina sa de Facebook. 

Primarul din Greci: „M-a lăsat tablou“

La fel de surprins este primarul din Greci, profesorul Nicolaie Mocanu, dar ca mulţi dintre greceni tratează situaţia cu umor. „Ce să zic, m-a lăsat tablou! Ne pare rău doar că n-am ştiut noi de ce zace în pădurea de aici, ca să putem lua recompensa“, spune primarul din Greci. Se întreabă şi el ce-o fi fost în capul celor care au ascuns acolo lucrarea, mai ales că zona este foarte des vizitată. „Cine ştie ce-a fost în capul lor? Au ieşit din Carcaliu şi au îngropat aici. Îţi trebuie tupeu să sapi într-un loc atât de circulat. Atunci, în 2012, a fost mare agitaţie la vecinii noştri. Potere, anchete, lumea era speriată. Acum nu ne-a anunţat nimeni nimic, Poliţia a spus că e vorba de o anchetă complexă, făcută de două state“, declară Mocanu.

Edilul-şef de la Greci se gândeşte să profite de pe urma descoperirii, indiferent dacă lucrarea din pădure este cea originală sau nu. „Vreau să le propun celor de la Parcul Naţional să facem ceva: cum are Iaşiul Teiul lui Eminescu, să facem şi noi, la Greci, Teiul lui Picasso. Vedeţi, la alţii se fură tablouri, la noi se descoperă. Ar trebui deci să facem un traseu pentru căutătorii de comori, cu panou pe care să scrie: <La noi se găsesc tablouri>“, face haz de necaz primarul Nicolaie Mocanu.

Primarul din Carcaliu, Gheorghe Panfil, urma să se edifice asupra descoperirii. „Luni vă spun mai multe, ne-a luat prin surprindere pe toţi. Aici la noi n-a mai fost nimic de atunci, când a fost vânzoleală mare“, a afirmat Panfil.

Tabloul va fi expertizat

Lucrarea din pădure a fost predată Ambasadei Olandei. DIICOT a comunicat că două persoane de cetăţenie olandeză s-au prezentat sâmbătă seara la Ambasada Olandei, din Bucureşti, cu un tablou. „Acestea au precizat faptul că au găsit tabloul pe teritoriul României, anunţând despre acest fapt autorităţile olandeze. DIICOT investighează împrejurările în care un tablou semnat Picasso valorând aproximativ 800.000 de euro a fost găsit sâmbătă seara, pe raza judeţului Tulcea. Tabloul care face parte dintr-un lot de 7 opere sustrase în anul 2012 dintr-un muzeu olandez se află în custodia autorităţilor române şi urmează să fie expertizat“. 

Ataşatul de afaceri interne din cadrul Ambasadei Olandei a anunţat autorităţile române, iar o echipă formată din procurori DIICOT şi poliţişti ai Direcţiei de Investigaţii Criminale - IGPR fac cercetări în continuare implicând audierea persoanelor, cercetarea locului în care au afirmat cele două persoane că au găsit tabloul, expertize criminalistice.

Cum s-a derulat „Jaful secolului“

16 octombrie 2012, ora 3:16 a.m. Radu Dogaru şi Adrian Procop, originari din Carcaliu, judeţul Tulcea, forţează o uşă de serviciu a Muzeului de Artă din Rotterdam şi ies în mai puţin de 3 minute ducând cu ei şapte tablouri, în valoare totală asigurată de 18,1 milioane de euro.

18 octombrie 2012. Ştirea privind furtul din Rotterdam este pe canalele de televiziune din toată lumea. Eugen Darie pleacă spre România, cu tablourile în portbagaj, ascunse în mai multe feţe de pernă. Radu îl urmează câteva zile mai târziu, cu avionul. 

17 noiembrie 2012. Operele de artă ajung în mâna expertului Mariana Dragu, chemat să evalueze nişte „tablouri de vânzare“ pentru un colecţionar. Două zile mai târziu, Mariana Dragu e în biroul procurorilor DIICOT. 

21 noiembrie 2012. Dosarul este înregistrat oficial la Parchetul General. 

19 ianuarie 2013. Cu o zi înaintea unei „cumpărări“ a tablourilor de către procurori, Radu Dogaru este avertizat de către Petre Condrat că „poliţia se interesează“ şi îi ascultă telefonul. Replica lui Radu: „Şi-acum ce să fac, frate? Să le ard?“. Procurorii intervin, arestându-i pe Radu Dogaru, Eugen Darie şi Alexandru Bitu. Tablourile nu sunt găsite. 

17 februarie 2013. Într-un moment de panică, Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, arde toate cele şapte opere de artă, conform unei declaraţii date procurorilor. Ulterior, ea îşi retrage declaraţia.

15 iulie 2013, DIICOT îi trimite în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri. Valoarea prejudiciului este de 18 milioane euro.

13 august 2013. Începe, la Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti, procesul „Jafului Secolului“. 

28 februarie 2014. Curtea de Apel Bucureşti îi condamnă definitiv la închisoare pe principalii autori ai faptei: Radu Dogaru şi Eugen Darie. Dogaru a primit şase ani de închisoare cu executare pentru furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, constituirea unui grup criminal şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Darie are o pedeapsă de cinci ani şi patru luni de închisoare pentru complicitate la furt calificat, cu consecinţe deosebit de grave şi constituire de grup criminal. Condamnări definitive au primit şi cei patru complici ai lui Dogaru şi Darie. Apărătorul în cauză a fost avocatul constănţean Cătălin Dancu, actualul consul general al României la New York. 

Pe aceeaşi temă:

VIDEO Expert olandez, despre Picasso-ul de 800.000 de euro ascuns în Munţii Măcinului: „Este o escrocherie!“

UPDATE VIDEO Lucrare de Picasso, găsită în Tulcea la rădăcina unui copac. O scriitoare din Olanda a descoperit-o în urma unui pont anonim

EXCLUSIV Cum au fost prinşi hoţii români care au comis „Jaful secolului“

Tulcea



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite