Pescarii din Deltă, nevoiţi să dea peştele pe degeaba. Cum ajunge un kilogram de caras de la un leu la 10 lei în drumul de la năvod la magazin

Publicat: 16.10.2017 14:51

Ultima actualizare: 05.08.2022 03:42

Cum Bursa de peşte din Tulcea rămâne deocamdată la stadiul de proiect, preţul peştelui prins în undiţele pescarilor din Delta Dunării este stabilit de micii afacerişti din cherhanale.

Pescarii din Delta Dunării se plâng de faptul că nici în perioadele bune de pescuit, când în setcile lor se prinde mult peşte, ei nu pot să se bucure de un trai decent, pentru că la punctele de recoltare a peştelui oferta este foarte mică.

Dorin Barbăneagră, pescar în Mila 23, care s-a înscris în programul de pescaturism iniţiat în premieră de Asociaţia Ivan Patzaichin, prin care turistul este plimbat cu lotca şi participă activ la prepararea mâncărurilor tradiţionale, spune că în ultima perioadă, preţul la kilogramul de caras a scăzut drastic: de la patru lei la un leu, în condiţiile în care pe piaţă, aceeaşi cantitate de peşte din această specie se vinde cu 8 – 10 lei.

„Pescarii nu au mai dus peşte la punctele de colectare pentru că li s-a zis că nu au ce să facă cu el. Ca să scadă preţul spun că nu se caută şi vor să îl ia cu unul – doi lei. Şmecherii preferă carasul din Grecia, Bulgaria şi Italia, care nu este la fel de gustos ca al nostru“, spune pescarul.

În această perioadă, balta este plină de caras, spun pescarii, peştele aproape că sare pe mal. „Acum, că s-a dat drumul la setcă, se pot prinde 100 kilograme pe zi lejer. Dar punem scule mai puţine ca să nu prindem mai mult. Dacă aduc eu 200 de kilograme nu-i mai ia altuia peştele şi facem în aşa fel încât să trăiască toţi“, au ajuns pescarii la un compromis.

De la cherhanale, spaţii de colectare a peştelui în toate localităţile mari din Delta Dunării, peştele se vinde întreprinzătorilor care deţin depozite cu spaţii de congelare. De aici, peştele ajunge în magazine şi ulterior pe masa turiştilor. „Cei care au depozite fac preţurile. Ei aduc şi peşte de afară şi când văd că nu se caută o anumită specie sau când este o cantitate prea mare, micşorează preţul“, spune Dorin Barbăneagră.

Şi Nicu Efimov, pescar din Sfântu Gheorghe, spune că şi în zona de unde provine, oamenii bălţii se confruntă cu aceleaşi probleme. Localitatea, vestită cândva pentru pescuitul la morun, abia dacă mai numără 70 – 80 de pescari, restul fiind nevoiţi să încerce alte meserii.

„Pescarul investeşte bani în scule pescăreşti şi în bărci şi vor să-i dea un leu sau doi pe kilogram. Dacă producţia este bună ar trebui să scadă şi preţul de la piaţă, dar ei vând cu preţul mare şi nouă ne zice că o săptămână nu mai primesc peşte“.

Localnicul este nemulţumit şi de faptul că apar interdicţii la pescuit peste noapte. „Sunt interdicţii ca la balamuc. S-a interzis în urmă cu două luni pescuitul pe timp de noapte, plus că zonele interzise sunt cu nemiluita. În fiecare zi se schimbă regulile jocului“, reclamă localnicul.

Intermediarii ar dispărea şi pe mesele noastre ar ajunge peşte mai ieftin doar după ce se va deschide Bursa de peşte de la Tulcea, dar nicio autoritate nu mai îndrăzneşte să avanseze un termen de finalizare a proiectului. După ce aceasta va funcţiona, pescarul aduce peştele la punctul de colectare cel mai apropiat, aici fiind sortat, cântărit şi înregistrat şi apoi transportat la Bursa de peşte din Tulcea.