O altfel de vacanţă în Delta Dunării: o zi alături de pescari, încheiată cu o masă tradiţională şi delicioasă
0
Turiştii care vor să vadă cum se prepară un borş tradiţional de peşte îşi pot petrece o zi alături de pescari, în Delta Dunării. Pentru 150 de lei, vizitatorii au parte de o aventură printre canalele cu nuferi şi colonii de pelicani şi cormorani şi de o masă pescărească.
Turiştii sunt invitaţi să urce în lotcile lui Ivan Patzaichin, de unde vor face o călătorie în lumea apelor. Pescarii îi vor duce apoi la vintirele scufundate în apă, unde se prind caras, ştiucă, roşioară. Într-un loc special amenajat, în inima deltei, pescarii vor pregăti cel mai bun borş de peşte.
Mai mulţi pescari din Mila 23 oferă turistului care ajunge în satul în care s-a născut multiplul campion Ivan Patzaichin o altfel de vacanţă. În lotci construite de ultimul marangoz din Tulcea, Paul Vasiliu, sau în canotci, turiştii sunt îmbarcaţi şi pornesc în aventură. Ghizi în lumea apelor vor fi oamenii locului, pescarii. Mai întâi, ei vor vâsli prin canalele întortocheate din deltă până la Lacul Trei iezere, acolo unde în apă sau ascunse plasele de pescuit. Drumul printre pelicani cu nuferi este condimentat cu poveşti pescăreşti.
După ce „recolta“ a fost culeasă, punctul terminus este un adăpost din inima Deltei, unde vi se va găti cel mai bun borş de peşte. Se taie lemne, se face focul şi după ce peştele este curăţat, este aruncat în apa clocotindă în care au fiert legumele. Apoi, peştele ajunge într-un castron imens. Alături te îmbie un sos de usturoi, prin care tăvăleşti bucata de peşte înainte de a-ţi bucura papilele gustative. Alături, te îmbie pâinea proaspătă, rumenită. După ce dispare şi ultima bucată de peşte, pescarii îţi aduc zeama delicioasă în care au fiert peştii proaspeţi.
150 de lei preţul unei aventuri
Proiectul de promovare a Deltei Dunării printr-un turism civilizat aparţine Asociaţiei Ivan Patzaichin Mila 23. Preţul unei călătorii în lumea deltei de este de 150 de lei de persoană. Turiştii care doresc să dea la vâsle pot închiria una dintre ambarcaţiuni din zona Crişan.
„De regulă, acceptăm un grup de patru persoane, atât cât are capacitatea o lotcă“, precizează Cristina Ciucur, asistent de proiect. Asociaţia lui Ivan Patzaichin a încheiat parteneriate cu mai multe gospodării din Mila 23.
„Proiectul a demarat anul acesta şi weekendurile sunt cele mai pline, însă aşteptăm ca din sezonul 2016 să avem cereri mari. Banii pot fi achitaţi atât într-un cont, cât şi direct la pescarii din zonă, care sunt cooptaţi în proiect“, adaugă asistentul de program.
Ghid în sălbăticia deltei
Dorin Barbăneagră, din Mila 23, are o singură ocupaţie: pescuitul. Dacă eşti muncitor, spune el, nu mori de foame. Munca sa începe cu mut înainte de ivirea zorilor şi se termină târziu, în noapte. L-a moştenit pe bunicul său, pescar al deltei. De altfel, în Mila 23, toţi bărbaţii ştiu să dea la rame şi să prindă peşte, singura lor sursă de venit.
Din această vară, a fost cooptat şi el în proiectul de promovare a unui turism responsabil. „Îi ducem pe un traseu în Delta Dunării, le arătăm sculele de pescuit şi cum se prinde peştele. De cele mai multe ori, în plasele de pescuit ajung caras, roşioară şi ştiucă, dar şi somn, şalău şi crap. Sunt foarte surprinşi să vadă că găsesc în farfurie peşte pe care l-au văzut cu câteva ore înainte în vintirele de pescuit“, spune pescarul. Cei mai mulţi turişti care aleg astfel de trasee sunt români, dar au fost cazuri când şi străinii au vrut să cunoască lumea deltei, în sălbăticia ei. „Recent, am avut doi români şi doi străini din Germania şi Danemarca, care s-au minunat cum preparăm noi peştele, nu au mai văzut aşa ceva“, spune pescarul.
De regulă, un traseu durează câteva ore. Timp de o oră turiştii sunt plimbaţi în deltă, iar restul timpului este dedicat preparării bucatelor tradiţionale.
Pescuitul, singura soluţie pentru mulţi oameni ai deltei
Mai bine de jumătate dintre pescarii din România intervievaţi de reprezentanţii WWF (World Wide Fund for Nature) România au declarat că nu văd nicio alternativă la activitatea de pescuit. Organizaţia de mediu, care recent a finalizat, împreună cu partea bulgară, un proiect de comunicare care să contribuie la protejarea sturionilor, spune că este necesar să se creeze unele mecanisme prin care pescarii să fie susţinuţi pentru a obţine venituri din surse alternative, cel mai important fiind turismul.
În cadrul proiectului, membrii WWF au oferit sprijin pescarilor care şi-au manifestat dorinţa de a încerca şi altceva în afara pescuitului. Lucrurile însă merg greu. Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România, spune că omologii lor din Italia au reuşit ca după un deceniu să pună pe roate afacerea unei familii de pescari din Italia.
Vă mai recomandăm:
Incursiune pe Insula K din Marea Neagră. Cel mai nou pământ al României
Se încarcă comentariile...
