Teroarea din Delta Dunării. Şacalii au ajuns să sape în morminte. „Parcă suntem în filmele de groază“
0
Oamenii dintr-un sat din Delta Dunării spun că şacalii au ajuns să dezgroape morţii din cimitir. În plus, şi animalele din gospodării au fost atacate.
Înmulţirea necontrolată a şacalilor a fost semnalată de mai multe ori de către locuitorii satelor din Delta Dunării. Animalele de pradă se apropie deseori chiar şi de gospodării, atacând animalele domestice.
Lipsa hranei în zonă i-a determinat pe şacali să atace chiar şi cimitirul satului Caraorman (judeţul Tulcea). Oamenii au descoperit la finalul săptămânii trecute un mormânt săpat şi sicriul ros.
„Am găsit mormântul unei mătuşi săpat şi capacul de la sicriu ros de colţii animalelor. Au reuşit să smulgă capitonajul interior al sicriului, ca să ajungă la trupul înmormântat. E de neimaginat aşa ceva. Parcă suntem în filmele de groază”, a declarat un locuitor din Caraorman pentru tulceanoastră.ro.
Ilie Munteanu, primarul comunei Crişan, de care aparţine şi satul Caraorman, a declarat pentru „Adevărul” că au fost atacate mai multe morminte, unul fiind săpat în profunzime. „Mai mulţi primari din Delta Dunării am făcut tot felul de informări către Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) cu privire la acest animal care s-a dezvoltat foarte mult şi face daune în gospodării. Mănâncă păsări, oi, viţei. Zilnic atacă gospodării în zonă.”
Mai mult, edilul susţine că oamenii nu au cum să se apere de atacurile animalului deoarece le este interzis să-i împuşte, acest lucru putându-se face doar de către vânătorii agreaţi de ARBDD. Iar cei care au de suferit de pe urma prădătorului, nu primesc nicio despăgubire.
Atacuri asupra gospodăriilor din Deltă au fost semnalate şi în cursul anului 2018. Primarul comunei C.A Rosetti, Ghiocel Pindic, declara pentru „Adevărul” că numărul şacalilor din zonă s-a înmulţit şi a ieşit de sub control. „Atacurile sunt frecvente. Avem şacali cât China aici. Sunt mulţi, mănâncă tot, orice găseşte, iar combatere legală nu există. Seara ascultăm corul şacalilor. Gospodăria lui Maxim (un localnic n.red.) nu este atacată prima dată, a fost atacată şi în urmă cu două luni.”
Despre incidentul din cimitirul satului Caraorman, Mălin Muşetescu, guvernatorul deltei Dunării, spune că „pânza freatică este foarte sus, iar unele morminte sunt făcute la 60 de centimetri. Ar fi normal să aibă o placă de beton deasupra.”
Tot guvernatorul apreciază că doar o parte din ceea ce susţin oamenii în legătură cu atacurile şacalilor se susţine şi în realitate. „Avem reclamaţii de vite omorâte, dar şacalul nu omoară decât animale mici. În niciun caz vita. Poate una bolnavă. Sunt convins că multe din problemele create de câinii vagabonzi sau vulpile din Deltă sunt puse tot pe seama şacalilor.”.
57 de şacali vânaţi
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării anunţa că din data de 27 noiembrie 2018 începe vânătoare tuturor exemplarelor de mistreţi şi şacali din 6 foste fonduri cinegetice aflate în perimetrul Rezervaţiei: Ceamurlia, Heraclea, Bălteni, Rusca, Popina şi Stipoc. Măsura era luată ca urmare a deciziilor rezultate din programul de combatere a pestei porcine africane.
Mălin Muşetescu, guvernatorul Deltei Dunării, a declarat pentru „Adevărul” că, până la ora actuală, au fost omorâţi 57 de şacali şi urmează a doua etapă a vânătorii. În acest moment, pe teritoriul ARBDD sunt aproximativ 2.000 de şacali.
Cu toate acestea, vânătorii din zonă spun că este aproape imposibil să se omoare totţi mistreţii şi şacalii deoarece Delta este plină de turişti (de primăvara până toamna târziu), iar în unele zone accesul omului este foarte greoi, vegetaţia fiind abundentă.
„Şacalul nu poate fi eliminat de om”
Primul şacal descris şi identificat cu certitudine în România datează din anul 1929, fiind reperat într-un ostrov al Dunării din judeţul Dolj. „Abia după 1950, şacalul începe a fi recunoscut ca specie existentă în fauna României, susţinându-se venirea lui din Bulgaria, mai ales în perioadele de iarnă, când Dunărea îngheaţă”, susţin specialiştii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.
Şacalul auriu (canis aureus) a profitat din plin de dispariţia lupului, principalul animal de pradă din Deltă. Lupul are tendinţa de a omorî toate canidele pe care le întâlneşte (vulpe, câine, şacal). Astfel, şacalul s-a înmulţit necontrolat, beneficiind şi de legislaţia rezervaţiei care interzicea vânătoarea acestuia. Aşa s-a ajuns ca fiara să atace gospodăriile oamenilor, să omoare animalele pe care aceştia le aveau în bătătură. Nici alte animale din rezervaţie, precum vidrele, nu au scăpat de atacurile şacalilor.
„Sunt animale sălbatice, similare coiotului american, care sunt extrem de acceptante de prezenţa omului. Mai mult, sunt favorizaţi de mediul antropic, aşa cum se întâmplă şi cu ciorile, porumbeii, pescăruşii, cormoranii. În lumea vie există specii care vor să se adapteze şi reuşesc asta destul de bine, în condiţiile în care omul modifică mediul”, spune Adrian Bâlbă, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale naturii din Constanţa.
Specialistul spune că în acest moment, şacalul din Delta Dunării nu este ameninţat de nici un alt animal, iar vânătorii nu sunt tentaţi să-l împuşte.
„Şacalul nu poate fi eliminat de om. Doar dacă se va întâmpla să apară o boală infecţioasă transmisibilă (jigodie, parvoviroză sau turbare) poate să dispară. În zonele mlăştinoase vegetaţia este foarte joasă chiar şi iarna. Vara nu ai nicio şansă să-l vezi. Principala problemă a Deltei cu şacalul este că acesta atacă cuiburile de păsări, deoarece aici sunt multe păsări care cuibăresc pe sol, considerând că acolo este mai linişte”, adaugă Adrian Bâlbă.
Pe aceeaşi temă:
Efectele pestei porcine africane: mistreţii şi şacalii din Delta Dunării vor fi omorâţi
Se încarcă comentariile...
