EXCLUSIV Misterul înscrisurilor care au pus pe jar Securitatea din Tulcea în ultimul deceniu comunist. Operaţiunea „Almanahul“
0
În 1988, Securitatea din Tulcea demara o anchetă pentru identificarea celui care a scris un mesaj împotriva regimului pe marginea unei pagini din Almanahul „Convorbiri Literare“. Venirea Revoluţiei, în decembrie 1989, a făcut ca autorul să nu mai fie găsit. De altfel, Securitatea din Tulcea cerceta zeci de cazuri de „înscrisuri duşmănoase“ pe buletine de vot sau pe clădiri.
Timp de doi ani, Securitatea din Tulcea l-a căutat pe cel care a mâzgălit paginile unui almanah cu mesaje ostile îndreptate împotriva orânduirii socialiste. Din nota de măsuri întocmită de şeful Biroului 0647, locotenent colonelul Radu Pisică, la data de 24 februarie 1988, Securitatea a descoperit o inscripţie pe o filă din Almanahul „Convorbiri literare“ apărut în anul 1988, ce ulterior a fost lipită pe Sala Sporturilor din Tulcea, la data de 26 ianuarie 1988.
Echipa Serviciului Programe Educaţionale – Direcţia Cercetare, Expoziţii, Publicaţii din cadrul Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii ne-a pus la dispoziţie o serie documente din dosarele de obiectiv ale judeţului Tulcea, în care se arată cum s-a desfăşurat ancheta ofiţerului Pisică.
„Fila almanahului, de dimensiuni 20x28,5 reprezintă un portret, pe marginea căruia este redactată inscripţia cu caracter ostil, scrisă cu carioca albastră, cu litere tipografice majuscule. Scrisul este natural, de evoluţie medie, fără greşeli de ortografie, simplu, iar după trăsături şi modul de executare este posibil să fie redactată de un tânăr cu o pregătire medie. Datorită umezelii atmosferice excesive, care a influenţat hârtia utilizată, nu au putut fi prelevate de pe aceasta amprente digitale“, scrie în acest raport locotenent colonelul Radu Pisică.
Profesorii, elevii şi artiştii, verificaţi
Şi de aici a început munca de identificare a autorului. Urmau să se verifice grafic probele de scris cu cele existente la compartimentele de reclamaţii ale Consiliului Popular Municipal şi Judeţean, la redacţia Ziarului „Delta“. Agenţii primiseră misiunea de a merge la chioşcurile de difuzare a presei şi la oficiile poştale şi să verifice persoanele care au cumpărat Almanahul „Convorbiri literare“ de la începutul anului 1988.
Ancheta nu s-a oprit aici. „Vor fi verificate, grafic, prioritar, următoarele categorii de persoane: profesorii, membri cenaclurilor literar – artistice, cei semnalaţi cu preocupări de scriere şi publicare a unor materiale, elevii claselor a 12-a de la liceele din Tulcea“, se cerea în raport.
Preventiv, Securitatea organiza patrule în zone pretabile la realizarea unor acţiuni de difuzare de înscrisuri ori redactarea de inscripţii cu un conţinut ostil“. Locotenent major Amelia Corbeanu a fost desemnată ofiţerul care gestiona operativ datele privitoare la suspecţi.
„Înscrisuri anonime cu conţinut duşmănos“
Cum autorul înscrisurilor nu a fost găsit, pe 13 octombrie 1989, Planul de Măsuri în cazul „Almanahul“ s-a extins. Le mai rămăseseră de verificat lucrările de Bacalaureat de la câteva licee din Tulcea.
Din fericire, planul operativ a căzut odată cu venirea Revoluţiei, iar tânărul nu a fost prins.
„Documentele au fost identificate într-un dosar de problemă din Fondul Documentar al judeţului Tulcea cu titlul «înscrisuri anonime cu conţinut duşmănos». În general, modalitatea de arhivare a documentelor în aceste dosare-problemă generează o serie dificultăţi în cercetare. Am avut surpriza să găsim chiar şi dosare personale ale celor urmăriţi sau recrutaţi în scopul menţionat de Securitate. Există posibilitatea ca numele făptuitorului să fi fost identificat ulterior şi să existe un dosar personal deschis pe numele lui“, a spus Cristina Anisescu, coordonator ştiinţific de proiect din cadrul CNSAS.
Mesaje pe buletinele de vot
Tulcenii îşi exprimau nemulţumirile faţă de regimul comunist şi pe buletinele de vot. Conform unui raport strict secret întocmit în anul 1987 de şeful Securităţii Tulcea, locotenent colonelul Tudorel Milea, la alegerea deputaţilor din data de 15 noiembrie 1987, mare le-a fost surprinderea celor care au găsit pe buletinele de vot mai multe înscrisuri.
„Dacă într-o ţară electrificată nu se poate asigura 10 kilowaţi pe locuitor pe lună înseamnă că preşedintele ori e (neinteligibil), ori e bolnav de cultul personalităţii“, a scris un alegător tulcean pe buletinul de vot.
Un altul a scris: „Trădătorul care-a-nfometat poporul şi-a pus neamurile-n funcţii-cheie. A dat câinilor de la poliţie puterea celor de la fosta inchiziţie. Va izbucni un nou 1907“ sau „Nu meritaţi cretinilor. Jos guvernu“.
Astfel de înscrisuri s-au găsit, se arată în raportul Securităţii, la secţiile de votare numerele 9, 17 şi 34, dar şi unul la secţia de votare din satul Enisala. În total, au fost ridicate 195 de buletine de vot, care, spune Milea, au fost date Biroului „S“ (Biroul de Cenzura Coresopndenţei) pentru a fi identificaţi autorii.
1979: „Vrem drepturile omului. Luptăm pentru România“
Întreg angrenajul Securităţii din Tulcea a fost pus în mişcare în anul 1979, când un localnic a scris pe blocul de nefamilişti al IJCM Tulcea de pe strada Stânjenelului, numărul 6 următoarele cuvinte: „Vrem drepturile omului. Luptăm pentru România“. Administratorul blocului a sesizat imediat Securitatea.
Sarcini trasate
„Deplasându-ne la faţa locului, am constatat că pe un număr de două cămine de nefamilişti ale IJCM Tulcea, pe un cămin de nefamilişti a Combinatului Metalurgic, pe o centrală termică ce deservea aceste blocuri şi o circumscripţie medicală erau scrise cu litere majuscule un număr de şapte inscripţii cu referire la drepturile omului. Scrisul a fost executat cu cărbune pe zidul acestor clădiri, de către o singură persoană, aria de răspândire a lor fiind de 100-150 de metri. După fotografiere, inscripţiile au fost şterse. Faţă de cele de mai sus, având în vedere ordinele conducerii unităţii se înfiinţează o grupă operativă formată din: căpitanul Pisică Radu, căpitanul Zamfir Ionel, locotenentul Manole Vasile“, se arată în nota trimisă Inspectoratului Judeţean de Miliţie Tulcea, la data de 9 aprilie 1979.
În acelaşi document, se trasau şi sarcinile ofiţerilor: „Efectuarea de investigaţii prin administratorii acestor blocuri asupra persoanelor ce locuiesc în aceste cămine şi a stabilirii altor aspecte ce prezintă interes pe linia identificării acestor autori şi va fi folosită reţeaua informativă din cadrul IJCM Tulcea şi a Combinatului Metalurgic în scopul identificării de persoane ce comentează sau sunt cunoscute cu probleme de natura celor cuprinse în conţinutul inscripţiilor, în special în rândul celor ce locuiesc în aceste cămine“.
„Regele lipovenilor“, dedicaţie la Europa Liberă
Totodată, oamenii Securităţii au fost trimişi să culeagă informaţii de la personalul restaurantului Ciuperca şi al berăriei din apropierea locului apariţiei inscripţiilor. La ultimul punct, cei din Securitate urmau să obţină probe de scris de la persoanele cărora li s-a respins plecarea în străinătate, dar şi de la cei cunoscuţi deja că fac comentarii pe marginea emisiunilor postului de radio „Europa Liberă“.
Un alt document descoperit de CNSAS este o notă ce cuprindea măsurile ce trebuie luate de Securitate în cazul scrisorii „Razelm“. La data de 3 octombrie 1978, pe adresa postului de radio „Europa Liberă“ din Republica Federală Germania a ajuns o scrisoare semnată Craus Herbert, domiciliat în Bucureşti, strada 13 Decembrie, corespondenţa fiind interceptată şi repusă în circuit, după care au fost demarate investigaţii.
„Pe lângă aprecieri tendenţioase cu privire la viaţa pescarilor din Delta Dunării, acesta solicită transmiterea unor melodii de muzică uşoară pentru un aşa numit grup format din patru persoane, de la «Regele lipovenilor de pe malul stâng al Razelmului»“.
Scrisoarea, se arată în nota Securităţii, „este scrisă pe o coală de hârtie albă de scris, cu cerneală albastră, folosind un plic tip PAR AVION din comerţ, de către o persoană cu o pregătire medie, respectiv un tânăr“. Ca măsuri, se cerea „să se verifice probele de scris existente la problema înscrisuri anonime din localităţile Jurilovca şi Sarichioi“ şi să se efectueze „investigaţii în cele două comune pentru identificarea de persoane ce ar putea forma un asemenea grup, având în vedere şi pseudonimele pe care aceştia şi le-au atribuit“.
40 de autori au fost identificaţi şi condamnaţi
Şeful Biroului „S“ scrie într-un raport din anul 1977 că în judeţul Tulcea au fost semnalate 70 de apariţii de texte anonime: fiţuici, scrisori, inscripţii. „În urma măsurilor întreprinse de către organele noastre s-a reuşit identificarea unui număr de 40 autori, asupra lor luându-se măsuri diversificate pentru fiecare caz în parte: avertizare, punere în dezbatere publică, condamnare. Având în vedere caracterul profund duşmănos al unor asemenea documente şi pericolul social ce-l prezintă autorii lor în mediul în care trăiesc şi-şi desfăşoară activitatea, propunem deschiderea dosarului problemă «Înscrisuri anonime cu conţinut duşmănos» şi înregistrarea sa la Compartimentul de Informatică şi Documentare al Inspectoratului Judeţean Tulcea“.
Raportul a fost aprobat de şeful Securităţii Tulcea, locotenentul colonel Costică Ioan.
Colonelul de Securitate Nicolae Zărnescu: „Personal am descoperit câţiva“
Colonelul în rezervă Nicolae Zărnescu, care timp de patru ani a fost locţiitorul şefului Securităţii la Tulcea, mărturiseşte că, personal, a descoperit câteva persoane care au scris inscripţii duşmănoase. „Erau fapte infracţionale care erau rezolvate pe competenţe legale. Articolul 166 se referea la articole de propagandă ostilă, iar inscripţiile erau cuprinse într-un dosar de caz“, spune el. Fostul angajat al Securităţii spune că se dovedea ştiinţific cine era autorul lor.
„Erau fie scrisori anonime, de ameninţare cu moartea sau scrisori adresate instituţiilor publice sau lozinci pe garduri, aşa cum apăruseră multe în preajma revoluţiei domnului Iliescu“, spune Nicolae Zărnescu.
Nicolae Zărnescu activa la Slatina în anul 1986, în contraspionajul românesc. El a fost chemat la Bucureşti la un moment dat şi i s-a spus: „Te mutăm la Tulcea!“. „A fost un arc de 500 de grade“, îşi aminteşte Zărnescu. A stat în Tulcea până în anul 1990, după care s-a întors la Slatina.
Angajament de tăcere cu Securitatea
Un alt fost angajat al Securităţii Tulcea, Vasile Martin, refuză să discute pe seama subiectului înscrisurilor anonime, pe motiv că a semnat un angajament de păstrarea a secretelor muncii sale. „Este un subiect sensibil“, a spus el, şi adaugă că oamenii şi-au făcut datoria în acele timpuri. În altă ordine de idei este foarte pornit pe cei de la CNSAS, cu care spune că s-a judecat. „Dacă au ei dosare de ce nu sunt în stare şi să decripteze“, se întreabă el. „Nu vreau să mai aud de ei, sunt nişte neprofesionişti“, a adăugat. Vasile Martin a ocupat până în anul 2011 funcţia de director la Poliţia Locală Tulcea, când a fost nevoie să renunţe la post întrucât a ales pensia.
Vă mai recomandăm:
EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini
FOTO Haiducii Dobrogei. „Banditul“ Gogu Puiu, care a luptat împotriva regimului comunist
FOTO Mărturii şi documente despre maşina de tortură a Securităţii. Cine erau „Haiducii Dobrogei“
VIDEO „Shogunul“ Călin Marinescu vorbeşte despre ascensiunea lui Traian Băsescu şi Securitate
Se încarcă comentariile...
