Minunile arhitecturale din Sulina, propuse pe lista monumentelor istorice

Minunile arhitecturale din Sulina, propuse pe lista monumentelor istorice

Uzina de apă FOTO Mariana Iancu

Mai multe construcţii din Sulina, construite în perioada CED, ar putea deveni monumente istorice, în Anul European al Patrimoniului Cultural.

Ştiri pe aceeaşi temă

În contextul sărbătoririi Anului European al Patrimoniului Cultural în România, la solicitarea Institutului Naţional al Patrimoniului, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Tulcea a declanşat procedura de clasare în Lista Monumentelor Istorice din România pentru mai multe obiective din judeţul Tulcea edificate de Comisia Europeană a Dunării - precursoare a Uniunii Europene - sau rezultate de pe urma prezenţei şi activităţii acesteia între 1856-1939 la Dunărea de Jos.
 
Iată care sunt obiectivele propuse a fi protejate: amenajări hidrotehnice şi portuare ale Comisiei Europene a Dunării (CED) de la Sulina; Farul CED de la Sulina, pe digul de sud, pe malul drept al Dunării, construit în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX - "Farul Stins"; Fosta locuinţă a inginerului şef al CED de la Sulina, construită între 1863-1877; Fostul sediul al Serviciului Tehnic al CED de la Sulina, construit între 1856-1863; Fostele locuinţe ("vilele gemene") ale CED de la Sulina, construite la începutul sec. XX; Fostele locuinţe ale lucrătorilor CED de la Sulina, construite cca. 1870 (în spatele Palatului CED); Atelierele CED de la Sulina, pe malul stâng (nordic) al Dunării, construite în a doua jumătate a sec. XIX - începutul sec. XX (clădire birouri, biroul contabilităţii centrale a Serviciului Tehnic al CED, locuinţă hidrograf CED, locuinţă contabil Serviciul Tehnic al CED, locuinţă contabil, locuinţă contabil şef Contabilitate Generală a CED, locuinţă inginer prim-adjunct al CED, locuinţă maistru şef al atelierelor CED, hangar, depozit general, atelier mecanic, atelier modelaj şi depozit piese, anexă a depozitului general, turnătorie, depozit de modele, depozit); Uzina de apă de la Sulina, construită între 1897-1903; Staţia de Supraveghere Fluvială a navigaţiei construită de CED la Ceatal Sf. Gheorghe între 1880-1882.
 
În conformitate cu prevederile art. 14, alin. 2 din Legea 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, şi cu prevederile art. 15, alin. 2 din Normele Metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2260 / 2008, cu modificările şi completările ulterioare, de la data comunicării declanşării procedurii de clasare şi până la publicarea ordinului de clasare, dar nu mai mult de 12 luni, bunurilor imobile în cauză li se aplică regimul juridic de protecţie monument istoric, beneficiind de întregul efect al Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
 
Istoria oraşului Sulina este indisolubil legată de activitatea Comisiei Europene a Dunării (CED). CED a avut sediul administrativ la Galaţi, însă marea majoritate a instituţiilor executive (Căpitănia Portului, Serviciul Tehnic, etc.) au avut baza la Sulina, asigurând toate serviciile şi activităţile curente. Alegerea Sulinei ca amplasament nu a fost întâmplătoare: din cauze geomorfologice, în cursul ultimelor secole Gura Sulina devine singura (din cele trei) în mod natural navigabilă în ambele sensuri (dinspre Dunăre spre Marea Neagră şi invers). CED a funcţionat de iure între 1856-1931/1939; din 1948 responsabilităţile tehnice ale acesteia au fost preluate în totalitate de România.
 
Vă mai recomandăm:
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: