Mărturiile unui ghid din Delta Dunării despre turiştii agresivi: rup lianele, aleargă pelicanii, circulă cu viteză pe canale şi fac ravagii în zone protejate
0
Eduard Acsente, ghid pentru turiştii din Sfântu Gheorghe, vorbeşte despre problemele cauzate de unii turişti în zonă şi despre cum sunt afectate flora şi fauna.
Localnicii din Delta Dunării spun că preferă să vină mai puţini turişti, dar civilizaţi, decât mulţi, care nu respectă regulile stabilite într-o rezervaţie naturală şi perturbă migraţia şi locul de cuibărit al vieţuitoarelor.
Eduard Acsente (46 de ani) este ghid pentru turiştii din Sfântu Gheorghe de şapte ani. El spune că sunt probleme pe toată întinderea Deltei Dunării, începând de la viteza cu care circulă ambarcaţiunile rapide, până la intervenţia omului în zonele strict protejate, fapt care perturbă rutele de migraţie ale păsărilor şi peştilor.
Agenţiile de turism se luptă pentru a face lumii cunoscut acest colţ de rai, numai că nu toţi turiştii care vin să viziteze zona sunt de bună-credinţă. Spre exemplu, spune el, în vara acestui an a închiriat un tractor cu remorcă pentru a duce un grup în Pădurea Caraorman. Cel care deţinea mijlocul de locomoţie avea, la rândul lui, un grup de vizitatori. „Era ceva rustic. Grupul meu s-a comportat exemplar, însă turiştii din celălalt grup au creat probleme. Unul dintre ei s-a aşezat în genunchi în tractor şi a început să urle văzând pădurea: «Unde am venit?», «Ce caut eu aici?» tot striga în pădure. Nu am înţeles niciodată de ce a făcut asta“, spune ghidul.
În cadrul acelei excursii, mai mulţi copii s-au agăţat de o liană şi au rupt-o, în timp ce adulţii erau ocupaţi să se urce pe crengile „Stejarului îngenuncheat“ şi să-şi facă poze. „I-am dat jos din copac şi le-am explicat că nu este normal cum procedează, dar au bombănit şi mi-au spus: «Vii tu să ne spui ce să facem!», spune, mâhnit, Eduard Acsente.
Păsările fug din deltă
O altă problemă care nu şi-a găsit nici până în prezent rezolvarea este viteza cu care se circulă pe canalele interioare ale deltei şi pe lacuri. „Acum este o nebunie. Toată lumea circulă cu ce viteză vrea şi pe unde vrea, deşi sunt indicatoare care reglementează viteza, pe anumite canale restricţia fiind de 5 km/h, iar pe altele de 30 de km/h. Însă nu există radare şi nici persoane care să stea pe traseu şi să facă controale. Este un haos“, spune omul deltei.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) vrea să modifice legislaţia privind accesul şi circulaţia navelor şi ambarcaţiunilor pe canalele şi lacurile interioare din perimetrul rezervaţiei. „Problema este că ei vor ca toate bărcile să fie dotate cu GPS, care să transmită în mod real date către ARBDD. Nu este o problemă pentru bărcile localnicilor, dar ce facem cu ambarcaţiunile celor care vin cu ele din alte judeţe? Cum reglementăm accesul în deltă cu astfel de ambarcaţiuni?“, se întreabă el.
Bărbatul se mai plânge şi de faptul că mulţi turişti vor să viziteze un traseu din deltă în viteză, fără să înţeleagă nimic din el. „Am remarcat apariţia a foarte multor motoare, conduse de oameni care nu ştiu să le folosească“, reclamă el. Spre exemplu, sunt ghizi care sunt de fapt mici investitori din diverse zone ale ţării, oameni care şi-au construit o casă la Sfântu Gheorghe. „În mod normal, iei clientul, în urci într-o barcă, îl plimbi şi îi povesteşti despre păsări şi despre obiceiurile pescarului. Dar pentru că mulţi nu cunosc astfel de lucruri, ca să-şi satisfacă turiştii, îi duc în zone strict protejate. La noi, cea mai scurtă excursie este Gârla Turcească şi Peninsula Sacalin. Aici este zonă strict protejată, unde nu ai voie să faci mare lucru. Cei de la ARBDD au venit în întâmpinarea noastră şi ne-au voie să facem excursii. Unii, în loc să se plimbe liniştit în zonă, merg în viteză până la Sacalin, coboară pe insulă şi apoi ajung în zona cu apă salmastră şi aleargă pelicani pe acolo. Şi sperie toate păsările. Din păcate, foarte mulţi dintre turişti văd în asta o distracţie“, adaugă Eduard.
Ghidul mai spune că în ultimul deceniu, de când au apărut bărcile rapide şi puternice, în zonă nu mai sunt atât de multe păsări, pentru că şi-au schimbat obiceiurile şi pleacă acolo unde este mai multă linişte.
„Vreau să mă prezint ca un cazac autentic“
Eduard Acsente s-a gândit la o modalitatea inedită de a promova localitatea Sfântu Gheorghe, aşezare ridicată de cazacii zaporojeni. Vrea să se îmbrace în haine pe care le purtau înaintaşii săi în urmă cu secole, pe care le-a achiziţionat deja din Ucraina, şi să meargă la târgurile de turism. „Mi-am lăsat şi părul să crească, ca al cazacilor, şi o să-mi cumpăr şi arme simbolice. Vreau să mă prezint ca un cazac autentic şi să le spun oamenilor: «Noi suntem urmaşii cazacilor şi dacă veniţi să ne vizitaţi veţi afla foarte multe poveşti“. Până atunci, a editat mai multe albume de promovare a localităţii, în care descrie viaţa locuitorilor şi spune poveşti despre sturioni uriaşi capturaţi în locul unde Dunărea se varsă în Marea Neagră.
Eduard Acsente s-a gândit la o modalitatea inedită de a promova localitatea Sfântu Gheorghe, aşezare ridicată de cazacii zaporojeni. Vrea să se îmbrace în haine pe care le purtau înaintaşii săi în urmă cu secole, pe care le-a achiziţionat deja din Ucraina, şi să meargă la târgurile de turism. „Mi-am lăsat şi părul să crească, ca al cazacilor, şi o să-mi cumpăr şi arme simbolice. Vreau să mă prezint ca un cazac autentic şi să le spun oamenilor: «Noi suntem urmaşii cazacilor şi dacă veniţi să ne vizitaţi veţi afla foarte multe poveşti“. Până atunci, a editat mai multe albume de promovare a localităţii, în care descrie viaţa locuitorilor şi spune poveşti despre sturioni uriaşi capturaţi în locul unde Dunărea se varsă în Marea Neagră.
Vă mai recomandăm:
Jurnal de vacanţă. Drum iniţiatic spre izvoarele poporului român, prin sudul Dobrogei
Jurnal de vacanţă. Altfel de călătorie prin împrejurimile zonei Vama Veche-2 Mai
Se încarcă comentariile...
