Momentul de glorie rămas în istoria sportului. Ivan Patzaichin a vâslit cu pagaia ruptă în 1972, la Olimpiada de la Munchen

Ivan Patzaichin foto Adevărul

În anul 1972, Ivan Patzaichin a câştigat aurul olimpic după ce a fost nevoit să concureze cu pagaia ruptă. Povestea acestui moment de glorie a rămas pentru totdeauna în istoria sportului românesc.

Ivan Patzaichin a murit la 71 de ani. În urma „omului Deltei” rămân zeci de titluri cucerite la competiţii interne şi internaţionale.

În 1968, la ediţia mexicană a Jocurilor Olimpice, Ivan Patzaichin a cucerit primul titlu. A concurat în canoea de dublu, pe distanţa de 1.000 de metri, alături de Serghei Covaliov, unul dintre idolii săi. „Mi-am dorit să fiu ca el", recunoştea Ivan, care avea să obţină apoi alte trei medalii de aur (München 1972, Moscova 1980 şi Los Angeles 1984). 

În 1972, la Jocurile Olimpice din oraşul bavarez, Ivan Patzaichin a fost protagonistul unei întâmplări rarisime. Participa la calificările pentru proba sa preferată, cea de canoe 1 pe 1.000 de metri.

La puţin timp după start, pagaia s-a rupt, iar campionul român a semnalat acest lucru - regulamentul prevedea întreruperea cursei dacă un astfel de incident se petrece în primii 30 de metri.

Organizatorii n-au observat şi n-au intervenit. Aşa că Patzaichin a fost nevoit să vâslească cu pagaia ruptă! A terminat cu o întârziere de trei minute de primul sosit, în aplauzele spectatorilor. A făcut contestaţie, a intrat în recalificări, iar apoi a câştigat şi finala.

„Norocul meu a fost că mi s-a rupt pagaia în serii. Nu existau vâsle de carbon ca acum, toate erau din lemn. Pe vremea aia trebuia să te prezinţi la start şi cu o pagaie de rezervă. Dacă ţi se întâmpla ceva în primii 25 de metri, ridicai vâsla deasupra capului, se oprea cursa şi o reluai cu pagaia de rezervă. La mine s-a rupt în 2-3 metri, la a doua lovitură. Am ridicat-o deasupra capului, dar arbitrii n-au văzut. Sau cred că nici n-au vrut să vadă”, îşi amintea Ivan Patzaichin în 2019, pentru Gazeta Sporturilor.

Devenit antrenor, în 1985, a contribuit la obţinerea altor succese, inclusiv olimpice pentru România - elevii săi au cucerit peste 150 de medalii la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Campionate Europene, fiind, din acest punct de vedere, alături de Octavian Bellu, unul dintre antrenorii de top plan mondial. În ultimii ani, Ivan Patzaichin şi-a dedicat timpul promovării Deltei Dunării şi a frumuseţilor acestei zone unice în Europa. A pus bazele unei fundaţii, a organizat competiţii anuale şi a conceput o ambarcaţiune proprie pe care a botezat-o „canotcă", ea fiind o combinaţie între canoe şi lotcă. Recunoscut drept unul dintre cei mai mari campioni ai secolului al XX-lea, în 1990 Comitetul Internaţional Olimpic i-a acordat cea mai înaltă distincţie a acestui for, „Colanul de Platină”. Maestru Emerit (1968) şi Internaţional al Sportului (1982), Antrenor Emerit (1991), Ivan Patzaichin a primit Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer (2000), Ordinul „Meritul Sportiv” Clasa I (2008) şi Decoraţia Regală „Nihil Sine Deo” (2010).

În 2012, Ivan Patzaichin a fost transformat într-un erou de benzi desenate de Alex Talambă şi George Drăgan, volumul „Mila 23” având un mare succes. „Am fost surprins când mi s-a propus să fiu transformat într-un personaj de benzi desenate, dar după ce mi-am dat seama că povestea urma să-i motiveze pe copii să-şi urmeze cu încăpăţânare visele, aşa cum am făcut-o eu, am trecut peste toate ezitările, iar acum mă bucur că n-am dat înapoi. A ieşit o carte frumoasă, de care sunt mândru”, a declarat fostul mare campion.