Ioan Ficior, condamnat la 20 de ani închisoare. Torţionarul chefuia cu colegii şi întreţinea relaţii intime cu soţia locţiitorului
0Pe lângă faptul că a instaurat un regim de teroare în coloniile de muncă unde a lucrat, Ioan Ficior obişnuia să ducă o viaţă plină de chefuri şi să aibă relaţii sexuale cu soţia unui subaltern.
Un om simplu, fără liceu, cu un tată pensionar şi mamă casnică, el a devenit membru de partid în 1946. Zece ani mai târziu a fost dat afară, după ce părinţii şi soţia sa îi frecventau pe membrii cultului baptist.
Torţionarul a ajuns la colonia de muncă de la Periprava în septembrie 1958, fiind mutat disciplinar după ce a favorizat comiterea unor abuzuri la coloniile de muncă Poarta Albă, şi Borzeşti şi Penitenciarul Suceava, unde a fost angajat timp de trei ani.
Conform fişei sale de cadre, iniţial a ocupat la Periprava funcţia de locţiitor al comandantului pentru munca de pază şi regim, iar în 1960 a fost promovat în funcţia de comandant. Din fişa sa de cadre aflăm că făcea chefuri cu subordonaţii şi a întreţinut „legături intime“ cu soţia locţiitorului său.
Pentru aceste fapte a fost retrogradat şi numit locţiilor comandant la colonia de muncă Giurgeni.
Periprava rămâne o dovadă vie a crimelor produse aici pe vremea când Ioan Ficior comanda colonia de muncă. Într-un colţ al cimitirului s-au descoperit 11 morminte ale foştilor deţinuţi politici care au murit în lagărul de muncă. Primele cinci morminte au fost descoperite în 2013, iar alte şase anul trecut, de către o echipă de arheologi din Cluj.
Deţinuţii erau înveliţi în trestie de zahăr şi legaţi cu sfoară şi aruncaţi peste gardul lagărului. Apoi, cadavrele erau înmormântate într-un colţ al cimitirului, fără nicio cruce. Este posibil, spune arheologul Gheorghe Petrov, ca multe trupuri să fi fost ajuns în Pădurea Letea şi pe marginea Dunării.
Ioan Ficior a fost condamnat, miercuri, la 20 de ani de închisoare cu executare pentru crime împotriva umanităţii. Decizia, care aparţine Curţii de Apel Bucureşti, nu este definitivă.
Torţionarul Ioan Ficior a fost trimis în judecată pe 18 august 2014, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
Ioan Ficior este acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici.
Conform actului de sesizare a instanţei, în perioada 1 august 1958 - 1 noiembrie 1963, în calitate de locţiitor şi comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Ioan Ficior a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi la Periprava, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora.
Torţionarul Vişinescu, condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare
Într-un caz similar, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat Alexandru Vişinescu a fost condamnat definitiv, în februarie 2016, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 20 de ani de închisoare pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deţinuţilor politici. Vişinescu este primul condamnat pentru fapte care au fost comise cu peste 50 de ani în urmă.
Vă mai recomandăm:
Poveştile românilor care au deturnat avioane ca să evadeze din comunism: şase au ajuns până în Austria
EXCLUSIV Securitatea şi Dosarul „Litoral '77“. Cum au fost spionaţi toţi turiştii români şi străini
Amintiri din lagărul torţionarului Florian Cormoş: „Mi-a spus că trebuie să pierim“
FOTO Haiducii Dobrogei. „Banditul“ Gogu Puiu, care a luptat împotriva regimului comunist
FOTO Mărturii şi documente despre maşina de tortură a Securităţii. Cine erau „Haiducii Dobrogei“
Se încarcă comentariile...
