FOTO VIDEO Ei au construit Tulcea: oamenii care au pus bazele oraşului de astăzi
0
Ştefan Borş este unul dintre cei mai vrednici primari pe care i-a avut Tulcea: a realizat cadastrul oraşului, proiectele de alimentare cu apă şi energie electrică, linia ferată Constanţa - Tulcea, pavarea străzilor cu piatră cubică. Dar construcţia oraşului modern trebuie privită pornind chiar din perioada de ocupare otomană, când Rezim Paşa a ridicat primele clădiri emblematice pentru Tulcea.
Până în anul 1877, fiind coordonaţi de guvernatori turci, Tulcea avea, pe post de primar, un mutesarif, un viceguvernator de sangeac (regiunea se numea vilaet), explică profesorul tulcean Nicolae Ariton, autorul lucrării „Misterele Dunării“.
Ahmed Rezim Paşa, cel care a construit Palatul Paşei
Acest mutesarif se ocupa de gospodărirea oraşului. Cel mai gospodar dintre aceştia ar putea fi considerat Rezim Paşa (1864-1867) cel care a construit bazarul, geamia, konakul, sediul Deltacons şi altele.
Conform primăriei Tulcea, lui Ahmed Rezim Paşa, printre multe altele, se pare că îi revine şi meritul de a fi înălţat Palatul Paşei. De altfel, despre acest paşă apar multe cuvinte de laudă venite de la consulul francez de la acea vreme, care spunea despre el că „a administrat cel mai bine Dobrogea”, iar pentru Tulcea, că a contribuit decisiv la construcţia modernă a oraşului.
„Dintre toţi, s-a vorbit de bine despre Ahmed Rezim Paşa, care a fost un bun administrator şi este cel care a construit Palatul Paşei şi Casa Paşei, pe locul unde se află acum Colegiul Dobrogean Spiru Haret, într-o zonă care era inima mahalalei turceşti (ca să vedeţi cum se schimbă istoria)“, mai povesteşte Nicolae Ariton.
Casa lui Rezin Paşa a fost ridicată aproape de locul său de muncă, de Palatul Administrativ. O reşedinţă frumoasă, numită undeva „proprietatea de pe deal, casele lui Resim Paşa”.
Dupa alipirea Dobrogei la România, localul a fost folosit de Poliţia Tulcea ca sediu, iar din 1883 şi până în 1928 aici va funcţiona prima şcoală secundară românească din Dobrogea- Gimnaziul real de băieţi, Colegiul Dobrogean „Spiru Haret” de astăzi.
Despre bazarul tulcean
Tot în această perioadă a fost construit şi bazarul tulcean, zona cunoscută drept „sub coloane“. Despre imaginea bazarului din municipiu, construit în perioada 1864-1866 ne povesteşte profesorul Nicolae Ariton, pe mistereledunarii.wordpress.com:
Vechiul bazar tulcean era reprezentat de două rânduri de construcţii, situate de o parte şi alta a străzii, însumând 72 de coloane, cu 41de imobile, din care o parte erau cu etaj, la parter fiind prăvăliile iar la etaj locuinţele.
Între coloane şi prăvălii era un spaţiu liber de aproximativ trei metri lăţime, pavat cu dale poligonale din piatră, specific bazarelor orientale, pe care muşterii să poată circula liber, la adăpost de soarele dogoritor al verii, sau feriţii de ploaie şi vânt.
Cele 72 de coloane erau fixate pe câte un soclu de aproximativ jumătate de metru înălţime, cu secţiune pătrată, dar fără să fie un simplu cub, ci o figură geometrică cu mai multe muchii şi scafe, extrem de reuşite arhitectonic şi executate cu mare măiestrie. Coloanele propriu zise, cu înălţimea de aproximativ doi metri, se terminau şi ele la partea superioară cu o uşoară evazare circulară din care porneau apoi frumoasele arcade orientale.
„Extrem de interesant este faptul că toate aceste minunăţii arhitectonice erau realizate din zidărie de cărămidă arsă şi tencuite. Un alt lucru interesant, este faptul că înălţimea spaţiului de circulaţie, ca şi cel al prăvăliilor era de aproximativ patru metri, o înălţime extrem de generoasă, la fel ca încăperilor caselor boiereşti şi nicidecum ca cele ale oamenilor sărmani“, mai povesteşte profesorul Nicolae Ariton.
Prefectul Ioan Neniţescu, cel care a făcut chetă pentru ridicarea Monumentului Independenţei
După 1877, au fost mai mulţi primari şi prefecţi. Între prefecţi se distinge Ioan Neniţescu, cel care a iniţiat construirea monumentului şi s-a implicat cel mai mult în transformarea acestui oraş în ceea ce a ajuns el astăzi.
„O altă realizare a sa a fost mutarea cimitirelor, care erau câte unul în fiecare mahala, fiind surse de infectare a fântânilor“, spune profesorul Ariton.
Neniţescu a fost prefect de Tulcea în perioada iunie 1897 – august 1900, respectiv în februarie 1901).
A fondat, împreună cu istoricul Gr. Tocilescu, Liga pentru Propăşirea Dobrogei, în cadrul căreia deschide colectă pentru ridicarea monumentului de pe Colnicul Horei şi a statuilor de aici (Monumentul Independenţei).
Primarul Ştefan Borş, omul care a gândit oraşul de astăzi
Ca primar, probabil cel mai remarcabil a fost Ştefan Bors, inginer constructor, care a fost primar în trei rânduri. Ca inginer, s-a implicat în construcţia Palatului Pescăriilor (sediul MGM astăzi).
Inginerul Ştefan Borş a rămas în memoria judeţului Tulcea, în primul rând, pentru vasta activitate în domeniul construcţiilor şi reabilitării unor clădiri reprezentative pentru judeţul Tulcea: a construit 14 şcoli, 12 biserici, trei cazărmi, trei spitale şi Palatul Pescariilor.
Conform tulcealibrary.ro, a fost primar al Tulcei între anii 1894 - 1911, în timpul prefecţilor Grigore Sturza, Paul Stătescu, Ion Neniţescu şi Petre Sfetescu, când a realizat cadastrul oraşului, proiectele de alimentare cu apă şi energie electrică, a liniei ferate Constanţa - Tulcea, pavarea străzilor şi trotuarelor cu piatră cubică.
Obiective ale administraţiilor anterioare şi-au văzut împlinirea în timpul mandatului său: înfiinţarea a şapte oboare de cereale, instalarea firului telefonic Galaţi - Tulcea, a serviciului telegrafic permanent, înfiinţarea unui club comercial. A făcut parte din comitetul pentru ridicarea Monumentului Reunirii Dobrogei cu Romania - inaugurat la 2 mai 1904, în prezenţa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta - şi a Monumentului lui Mircea cel Batran (ridicat între anii 1900 - 1902).
Sursa YouTube
Se încarcă comentariile...
